Cum vor Blaga și Ungureanu să ARDă USL. ÎMPĂRȚIREA LOCURILOR pentru ALEGERILE PARLAMENTARE
Presați de termenele legale, PDL, PNȚCD și Forța Civică au parafat și înregistrat la Biroul Electoral Central Alianța România Dreaptă (ARD), însă negocierile pentru protocolul extins și stabilirea candidaturilor la parlamentare continuă. Potrivit unor surse democrat-liberale, proporția candidaturilor va fi de 7 la 2 sau 7 la 3, partea leului fiind adjudecată de PDL. Dincolo de criteriile de integritate elaborate de Monica Macovei, pe baza cărora vor fi evaluați candidații, discuții aprinse se poartă în privința oamenilor pe care Mihai Răzvan Ungureanu vrea să-i impună pe liste.
În acest caz, PDL are o obiecție majoră, nefiind de acord ca foști membri ai săi, care au migrat către Forța Civică, să candideze acum sub sigla ARD. Este și cazul secretarului general al FC, Ștefan Pirpiliu, care a fost până în urmă cu două săptămâni membru al PDL, din partea căruia a fost ales deputat într-un colegiu din sectorul 3 al Capitalei.
De ce vrea MRU în sectorul 1
Liderii celor trei formațiuni semnatare ale protocolului ARD au stabilit, de principiu, care sunt colegiile în care vor candida la parlamentarele din 9 decembrie.
Președintele PDL, Vasile Blaga, ales senator într-un colegiu din București în 2008, ia în calcul foarte serios acum o candidatură în Timiș. Liderul PNȚCD, Aurelian Pavelescu, se gândește să candideze într-un colegiu din București.
Și Mihai Răzvan Ungureanu merge pe varianta unui colegiu de deputat în sectorul 1 al Capitalei, unde la alegerile din 2008 s-a bătut pentru un loc de senator Crin Antonescu. Inițial, în calculele lui MRU era județul Iași, variantă care a picat pe planul doi după cooptarea ca vicepreședinte al Forței Civice a fostului lider al PNL sector 2, Dan Cristian Popescu, un apropiat al edilului sectorului 1 Andrei Chiliman, aflat în conflict deschis cu Crin Antonescu. De altfel, liderul PNL a renunțat la o candidatură în sectorul lui Chiliman, preferând să intre în luptă într-un colegiu din sectorul 6, condus de omul său Rareș Mănescu.
Adrian Papahagi, venit în PDL în urmă cu două zile pe filiera Fundației Creștin Democrate, va merge să se bată pentru un post de deputat la Cluj, în colegiul care acoperă cartierul Mănăștur. Chiar și pentru Mihail Neamțu, liderul Noii Republici care nu a putut semna protocolul ARD deoarece formațiunea sa nu are încă personalitate juridică, se ia în calcul un colegiu de deputat în județul Arad, singurul fief al PDL rămas după alegerile locale. Neamțu ar putea candida din partea PNȚCD pe listele ARD.
Recuperarea baronilor
În privința celorlalte candidaturi se ia în calcul ca actualii parlamentari să-și păstreze colegiile, însă o decizie finală va fi luată după efectuarea unor sondaje de opinie care să cuantifice șansele reale pe care le au.
De asemenea, PDL vrea să-i reintroducă în circuitul politic pe o serie de lideri locali care au pierdut la limită funcțiile la alegerile din 10 iunie.
Este vorba de secretarul general al PDL, Gheorghe Flutur, care, cel mai probabil, va candida într-un colegiu de senator în Suceava, după ce a pierdut șefia Consiliului Județean. De asemenea, prim-vicepreședintele Mihai Stănișoară își va încerca șansele într-un colegiu din Mehedinți, iar Alin Tișe, într-unul din Cluj, județ în care până în iunie a fost șef al CJ.
Potrivit unor surse democrat-liberale, fostul șef al CJ Dâmbovița, Florin Popescu, ia în calcul o candidatură la parlamentare, însă o decizie finală va fi luată după o evaluare de la centru, actuala conducere fiind nemulțumită de prestația acestuia la șefia organizației, nefiind exclusă chiar o înlocuire.
Portița pentru Udrea
O situație specială este cea a figurilor marcante ale PDL a căror candidatură este considerată a aduce prejudicii de imagine patidului. Este și cazul Elenei Udrea pe care conducerea democrat-liberalilor nu ar mai dori-o pe liste la alegerile din decembrie. Cu toate acestea, susțin surse din partid, fosta șefă a PDL București intenționează să-și asume o candidatură, cel mai probabil în țară, nu în București unde a candidat în 2008, în calcul fiind luat un colegiu din Neamț.
Candidaturi de tipul Elenei Udrea sau al lui Ștefan Pirpiliu ar putea să intre în contradicție cu criteriile de integritate puse pe hârtie de Monica Macovei și prezentate public astăzi. Între acestea se regăsește interdicția de a candida pentru persoanele care afectează Alianța prin imaginea lor sau care au trecut de la un partid la altul în cadrul ARD. O portiță pentru rezolvarea acestei probleme ar fi faptul că decizia în comisia de integritate se ia prin votul majorității, 3 la 2, ceea ce ar putea asigura o soluție favorabilă în astfel de cazuri.
Pentru a se încadra în regulile Monicăi Macovei, candidații trebuie să nu fi fost condamnați definitiv, arestați preventiv, trimiși în judecată sau să existe indicii temeinice că ar fi săvârșit infracțiuni. De asemenea, ei trebuie să nu aibă o decizie a ANI de incompatibiliate sau conflict de interese.
Între criteriile de integritate se numără și un comportament care să nu fi încălcat normele de morală publică sau să nu fi fost colaborator al fostei Securități.
Monica Macovei a precizat că documentul care conține criteriile de integritate ar putea fi o anexă la protocolul extins al Alianței România Dreaptă.