Cum vor domnii Cucu și Mașca să ia fața PSD și PNL la alegeri. „Nu poate baronul local să-l sune pe Zuckerberg să-i spună: Închide-i contul!”

Cu aspirații naționale sau doar în limitele comunei natale, președinții știu una și bună: reforma începe cu ei. Și cu ceilalți doi-trei fondatori care și-au pus semnătura pe actul de înregistrare. Gândul i-a contactat pe câțiva dintre ei, care au detaliat doctrina pe care o revendică, cele mai importante obiective, dar și modul în care își propun membrii de partide să îi facă pe oameni să dea votul de încredere.

Partidul Povestitorilor de Fericire din Târgu Mureș sau Partidul Vesel. Așa s-ar fi putut numit astăzi Partidul Oamenilor Liberi, despre care unul dintre fondatorii săi, Dan Mașca, spune că este „deja un partid mai special. „Totul a plecat de la povestea despre fericire pe care o cunoștință care locuia peste hotare i-a spus-o despre un partid. Adrian mi-a spus: Uite, Dan, în Olanda, când am făcut eu doctoratul și școala acolo, într-o comună, niște oameni au spus: ‘Dacă la locale votați Partidul Povestitorilor despre Fericire, noi, din bugetul comunei, vom aloca fonduri ca să se scrie pentru copiii noștri din comună povești despre fericire.”. Tu având revista Tuș cu colegii tăi, punând-o la liber cu acces gratuit, traducând-o în mai multe limbi, ai putea să faci și tu treaba aceasta în Târgu Mureș, un partid al Povestitorilor de Fericire din Târgu Mureș”, povestește Dan Mașca.

Spune că a vrut să înființeze ceea ce numește primul partid „fără șef la București și Budapesta”, pentru că în Târgu Mureș politica maghiară este foarte influentă, spune el.

L-a numit Partidul Oamenilor Liberi pentru ca oricine, din orice colț al țării să poată să fie liniștit membru, dar și pentru că fondatorii lui se declară oameni liberi care n-au făcut contracte cu statul și nici nu au schelete în dulap. Doctrina? Nici vorbă de așa ceva!

„În București, când mergeți către magazinul Unirea, Intercontinentalul este pe stânga. Când veniți către Inter de la Unirea, e pe dreapta. Atâta e stânga și dreapta în comunitate. Deci nu există stânga și dreapta în comunitate. Dar au reușit să-i spele pe creier, plecând de la cei mai tari academicieni, jurnaliști, IT-iști, ținându-i de fapt dezinformați”. Pe scurt, Partidul Oamenilor Liberi merge pe „adevărata politică”, pe bunăstarea comunității.

„Nu există doctrină la locale, nu. Noi suntem oameni liberi. Pomul acela, ce doctrină să-i dau unui pom? La o școală dotată publică care să aibă aceeași dotare ca școala de la Caragiale din București? Care e doctrina aceea? De șansă egală? Nu este doctrină”, ține să specifice Dan Mașca. Acesta ține să arate și că Partidul Oamenilor Liberi scrie, practic, istoria, pentru că este unul dintre puținele momente în care „baronii locali” au o concurență și o opoziție reală.

„Singura noastră șansă a fost ca, pentru prima dată, baronii noștri de Târgu Mureș, Florea de la PNL acum, fost PDL, cu udemeriștii, să aibă niște oameni care fac o minimă opoziție și liber să ne exprimăm opinia despre anumite lucruri. Ei neavând cum să-l sune pe Zuckerberg să-i spună ‘Închide-i contul lui Mașca”, așa cum sună la ziar și spun să nu mai scrie articole că nu le mai dau bani de comunicare”, spune, râzând, fondatorul partidului.

Cum o să-i convingă pe oameni că merită votul lor? Tot simplă ca „bună ziua” pare situația și în acest caz, pentru că fondatorul, programator de meserie, spune că va miza pe cartea online-ului.

„ În orașe 70% au acces la Internet. Impactul pe care îl ai în rândul oamenilor, care sunt așa-zișii influențatori din comunitate este foarte mare, iar această libertate dată de faptul că nu poate să sune baronul local la Zuckerberg, la ăla cu Internetul, la server, la ăștia, asta ne dă șansa ca, printr-un efort minim, să ajungem la mulți oameni. Până acum, politicienii n-au făcut decât să se asigure că nu au niciun fel de concurență, iar abordarea generală era ceva precum Dan Mașca e bun în IT, dar să nu se bage, mă, în zona asta a noastră. Stai tu, domnule, la serviciul tău, fă-ți datoria, plătește-ne nouă taxele și impozitele în comunitate, că știm noi cum să le mânărim”, își amintește cel care acum are propriul său partid.

„Bulgărele a început să se rostogolească”, încheie el.

Partidul Agricultorilor – „Șmecherii ăștia vin pe la țară și, cu un mic și o bere, îl fac pe om să voteze”

Imediat după Revoluție, politica a făcut loc pentru partide de orice fel, iar prezentul pare și el un moment foarte bun pentru ca cei ce doresc să înființeze formațiuni și să se pună pe treabă. Așa au considerat și cei care au înființat Partidul Agricultorilor din România și care, dincolo de faptul că este un partid agrar, are aspirații politice în toate zonele.

„Ideea este mai veche un pic. Eu, personal, într-o cuvântare în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor de acum patru ani, am atras atenția că pentru decizii în ceea ce privește politicile în agricultură avem nevoie neapărat și de o structură politică, pentru că cei care iau decizii nu se pricep sau, mă rog, sunt cu alte interese, așa cum ni s-a demonstrat atâția ani”, a declarat pentru gândul Marcel Cucu, secretar general interimar al formațiunii.

Patru membri fondatori a avut mai întâi partidul, iar acum duc prin țară o campanie în toată regula prin care să recruteze adepți în toate județele. Solicitările telefonice, spune Cucu, sunt deja foarte multe, iar planul pe care mizează este nevoia cetățenilor, mai ales a celor de la țară, de a se orienta spre nevoile proprii.

„Doctrina este de centru, noi ne situăm undeva pe centru-dreapta și, totuși, cu abilități pentru creșterea nivelului de trai al populației în general, nu doar a celor de la sate. O putem încadra bine într-o doctrină creștin-democratică, ceva de centru-dreapta. Urmează să o definim exact, teoretic vorbind. Practic, însă, obiectivele pe care ni le-am propus noi fac parte din toate spectrele, ca să zic așa”, arată Marcel Cucu, ce ține să precizeze că nici populația urbană nu este lăsată la o parte.

Dacă sunt mai sceptici sau mai puțin informați, românii de la țară au toate motivele să fie așa pentru că „timp de 26 de ani fost numai mințiți”, spune el. Dincolo de minciună, însă, există un fenomen și mai grav pe care actualul secretar general al Partidului Agricultorilor ține să-l scoată în evidență: prostirea populației.

„De exemplu, când se fac campaniile electorale din patru în patru ani merg șmecherii ăștia pe la țară și cu un mic și o bere l-au pus pe om să-l voteze. Omul nu prea are cunoștințe de ceea ce se întâmplă, el crede că așa trebuie să decurgă viața. Nu vedeți că și învățământul în zona rurală este într-un hal fără de hal. Sănătatea nu mai vorbim. Chestiunea este ca noi să putem aduce ăn apropiere oameni care sunt un pic mai „răsăriți” din punctul de vedere al educației, prin zonele rurale, în toate județele țării, în așa fel încât mesajul să poată ajunge la om, să ajungă mesajul clar către oameni”, ar dori Marcel Cucu.

Pentru aspirații naționale, însă, e nevoie de un element destul de greu de obținut care le pune din star în dezavantaj pe micile partide: resurse. Bani de la stat primesc doar formațiunile cu activitate consacrată, iar secretarul general spune că sprijinul lor din acest punct de vedere se bazează mai mult pe „agricultori, mai mici, mai mari, pe sponsorizări”, dar toate trebuie să fie, însă, legale. „De altel, noi ne-am propus ca în acest partid să creăm așa o ținută morală deosebită, să ne încadrăm în ceea ce se vorbește acum de schimbarea clasei politice”, adaugă Cucu.

Partidul Gălățenilor – „Noi nu suntem nici pesediști, nici liberali. Suntem Gălățeni”

Schimbarea mentalității și a modului de a face politică. Asta își propune, pe scurt, și Partidul Gălățenilor, una dintre formațiunile care a beneficiat de noua lege de înființare a partidelor din mai 2015 și care a reușit să intre în oferta electorală din România. Constantin Telegan, președintele organizației spune că mijloacele cu care ei se avântă în lupta politică sunt „altele”.

„Partidul Gălățenilor este un amestec de civism cu partid politic, pentru că nu ținem neapărat să mergem pe un număr imens de adeziuni, ci pe faptul că fiecare cetățean al orașului și al județului Galați, dacă are o carte de identitate are drepturi, dar nu trebuie să aibă și obligații electorale”, a spus politicianul pentru gândul.

Despre doctrină, președintele Partidului Gălățenilor spune că formațiunea este interesată atât de dezvoltarea economică a zonei, cât și de partea socială a populației din Galați. Pe scurt, nou-înființata formațiune rămâne undeva la mijloc, iar „partidul este unul de centru pentru că dorim să ne mulăm foarte bine și pe stânga și pe dreapta”, a conchis politicianul.

Deși deocamdată rămâne la statutul de partid local, Gălățenii sunt de părere că, nici dacă și-ar dori, momentan nu ar putea să atingă procentul necesar pentru accederea în Parlament din cauza legii neclare și neconstituționale. „Ni se impune un prag de 20% partidelor nou-înființate, cu trei membri, și, din câte am îneles eu, e obligatoriu să candidezi în patru județe. Ceea ce nu se poate. Partidul nostru, Partidul Gălățenilor, este un partid local care are jurisdicție doar pe județul Galați. Nu este corect și nici constituțional ca noi, Partidul Gălățenilor, să nu avem drepturi egale cu celelalte partide și să avem un prag electoral de 20%”, a declarat Constantin Telegan.

Mai mult, aceștia sunt hotărâți să discute cu celelalte formațiuni politice nou-înființate și să meargă direct la Curtea Constituțională cu o plângere care „să le dea înapoi” dreptul unui prag electoral de 5%. De fapt, justiția este una dintre problemele cele mai importante de pe agenda partidului de pe malul Dunării., pentru că, spune președintele ei, nerespectarea legilor pune în pericol statul de drept. Mai departe, drepturile cetățenilor, pe care „statul este obligat să le respecte” sunt și ele pe lista de priorități. Cu temele făcute, Gălățenii vor să obțină la alegerile locale peste 60% din sufragii. Cum o să-i convingă pe alegători pentru un așa procent? Explicația e floare la ureche, mai ales că se bazează pe originea pur-gălățeană.

„Păi simplu de tot. În primul rând, este clar: noi nu suntem pesediști, suntem Gălățeni. Sau altceva: noi nu suntem liberali, suntem Gălățeni. Ești gălățean, ai partidul tău care te reprezintă, deci votezi Partidul Gălățenilor, nu votezi PSD. Nu mergem pe pesediști, peneliști, uneperiști și așa mai departe. Noi suntem. Gălățeni. Iar gălățenii au partidul lor care îi reprezintă”, a concluzionat Telegan.

Partidul Alianța pentru Domnești „a speriat” deja primăria din comună

Dintre partidele locale, unul la care prea puțin s-ar fi așteptat electoratul este cel format de locuitorii din comuna Domnești de la lângă București. Partidul a fost admis în instanță la 15 decembrie, iar membrii fondatori au fost cinci, „mai mulți decât prevede legea”, arată președintele Partidului Alianța Pentru Domnești, Roxana-Mihaela Vlad.

„Chiar sunt mulți cei care doresc să devină membri. Noi ne-am implicat activ, eu m-am implicat activ, oamenii mă cunosc în comună și atunci credeți-mă că au îmbrățișat ideea partidului încă de când am depus actele la tribunal. Se bucură pentru că, așa cum știm, partidele-mamut – PSD, PNL – se cam apropie de final, e o istorie sau vor fi o istorie. Este nevoie de forță proaspătă, este nevoie de o schimbare, și atunci chiar îmbrățișează la toate nivelurile această idee, și ca vârstă, și social”, spune aceasta.

Doctrina – liberală de centru-dreapta – se cere definită ca la carte, așa că președintele arată că este vorba despre „un partid local cu orientare liberală de centru-dreapta, cu tradiție creștin-democrată, cu accent pe protecția mediului, dezvoltare locală și încurajarea inițiativei privat”, citând un document oficial din viitorul statut al partidului.

O modalitate bună de a recruta simpatizanți este și „informarea din poartă în poartă”. Roxana Vlad spune că, deși partidul abia a fost confirmat ca înființat, campania de distribuire de informații și de listare a problemelor locuitorilor din comună a început deja.

„Am început această campanie – campania de informare, o numesc eu. Sunt luni bune în care eu a ieșit aproape zilnic pe stradă, am stat de vorbă cu oamenii. Este și ușor și greu în egală măsură, depinde de situație. Oamenii sunt sătui, cel puțin la nivelul nostru, la nivel local. Eu cred că și la nivel central sunt sătui. Vă dați seama că în momentul în care vii cu niște proiecte reale și realizabile, în momentul în care vii cu o echipă reală, oamenii sunt deschiși, au o alternativă. În momentul acesta chiar au o alternativă față de politica ce se face, între ghilimele, în momentul acesta în Domnești, față de administrația locală care nu dă doi bani pe localnicii din Domnești, nu dă doi bani pe mine, pe vecinul, pe toată comunitatea, vă dați seama că existăm ca o alternativă reală”.

Alianța Pentru Domnești, spune șefa sa, „a speriat” deja administrația locală care a decis să întrerupă metodele de comunicare virtuală cu cetățenii. Primăria și-a închis pagina de Facebook, spune președintele partidului, pentru că oamenii ajunseseră la limită și începuseră să posteze problemele reale pe care le aveau. „A fost ziua în care democrația a murit în Domnești”, a concluzionat Roxana Vlad.

În rândurile partidului sunt primiți cu brațele deschise toți cetățenii, toți sunt „membrii ideali” în ochii președintelui, ca arată încă o dată că sunt foarte multe lucruri de făcut, mai ales din fonduri europene. „Asta le spun tuturor, am avea bani din fonduri europene să ne asfaltăm până și curțile, pentru că la noi problema este foarte gravă: iluminatul public, străzi neasfaltate, gropi. Eu zic că dacă, fiecare, la rândul lui, încearcă din răsputeri să facă ceva, n-avem voie să nu reușim. Chiar n-avem voie. Cred că e un tren în care ne-am urcat cu toții anul acesta și nu trebuie să ne dăm jos decât atunci când îl punem pe picioare și trebuie să meargă la destinație până la capăt”.

Comuna Domnești este doar începutul, pentru că președintele nou-înființatului partid țintește „politica mare”. Ca să ajungă la nivel național crede, însă, că este nevoie de alianțe între micile partide apărute de curând, pentru ca astfel buturuga mică să răstoarne carul mare.

„Schimbarea trebuie să pornească de la mic la mare, degeaba schimbăm la nivel local dacă, la un moment-dat, nu ajungem și la nivel național. Dar la fel de sigură sunt că dacă reușim să schimbăm fiecare la nivel local, deja sforile nu se vor mai trage și datoriile politice dispar”, încheie încrezătoare Roxana Vlad.