Scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a analizat, în cadrul emisiunii Gândul Exclusiv, inițiativele Uniunii Europene de înarmare, precizând că această schimbare de strategie este atipică pentru Occident, dar pare să aibă un scop economic, nu doar militar.
„Această înarmare, care este stranie totuși, până acum, în istoria modernă, Occidentul era, mă rog, cu cântece, cu ciorap, cu ăla, acum văd că se înarmează. Culmea este că America e cu pacea și cred că nu e vorba numai de înarmare. Cred că este și o speranță, văd și în Germania, că în felul ăsta relansează motorul economic, pentru că ei vor impune țărilor din est, ăștia mici ca noi, să cumpărăm de la ei”, a declarat Cristoiu.
Jurnalistul a comentat și declarațiile premierului Marcel Ciolacu, care a sugerat că România ar putea produce armament pe plan local.
„Nu are cum să facă pe plan local. Este clar că marile companii producătoare de armament din Europa erau în bătălie cu cele americane. Ați uitat când venea pe aici un trimis al francezilor și nu știu ce să le cumpărăm? Chiar a și spus Macron. Omul e sincer: «hai să cumpărăm în loc de F-uri Rafale». Anglia, Franța și Germania, care au aceste mari companii producătoare, o să producă, iar noi, care am cumpărat deja o grămadă de la americani, acum cumpărăm și de la ei”, a explicat Cristoiu.
Cristoiu consideră că această înarmare nu are o valoare militară clară, mai ales în raport cu NATO, alianța care asigură securitatea Europei în ultimele decenii.
„Deci, fiecare țară se înarmează. Și după ce se înarmează, trebuie să fie niște tratate între fiecare, așa cum a fost în Primul Război Mondial. Deci, Antanta era o alianță în care Franța era legată de Anglia, era legată de Rusia și de Serbia. Una dintre ele a intrat în război, automat au intrat și celelalte. Deocamdată, dacă noi ne înarmăm și nu avem un tratat cu Belgia, cu Franța, cutare, cutare, cutare, ăia degeaba atacă Belgia, că noi n-avem cum să sărim. La NATO e altceva”, a explicat el.
Cristoiu a comparat această situație cu Primul Război Mondial, subliniind că, la acea vreme, existau tratate clare între statele aliate.
„În Primul Război Mondial, Antanta era o alianță clară: Franța era legată de Anglia, de Rusia și de Serbia. Dacă una dintre ele intra în război, automat intrau și celelalte. În prezent, însă, dacă noi ne înarmăm, dar nu avem tratate clare cu Belgia, Franța sau alte state, ce se întâmplă dacă Belgia este atacată? Noi nu avem nicio obligație să intervenim”, a avertizat jurnalistul.
Cristoiu consideră că această cursă a înarmării este mai degrabă un proiect economic.
„Observați cum NATO este scos din joc? De aia zic, dar important este să facă arme”, a concluzionat el.
Principiul promovat de Ursula von der Leyen stă la baza instrumentului financiar SAFE, dotat cu 150 de miliarde de euro, pentru a ajuta statele membre să-și sporească investițiile în apărare. Acest sistem, care funcționează pe baza unor împrumuturi de la Comisia Europeană, va finanța proiecte comune de investiții în echipamente, care reunesc cel puțin trei state, pentru a promova interoperabilitatea.
De asemenea, Éric Lombard, ministrul francez al Economiei, a reunit, joi, la Bercy, investitorii și companiile care se ocupă cu domeniul militar cu ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, precizând că Banca Publică de Investiții Bpifrance va lansa un nou fond de 450 de milioane de euro, în care francezii ar putea investi ”pe termen lung” pentru o sumă minimă de 500 de euro.
Urmăriți emisiunea integrală AICI.
CITEȘTE ȘI: