De astăzi, PSD poate face, matematic, majoritate fără PNL

Publicat: 22 10. 2013, 09:34
Actualizat: 22 10. 2013, 09:34

Trecerea senatorului Ștefan Stoica, ales într-un colegiu din Ialomița, de la PP-DD la PSD, oficializată luni, pune partidul lui Victor Ponta într-o poziție de superioritate în Senat, față de PNL, grupul social-democraților având astfel la îndemână o majoritate alternativă, fără liberali.

ANDRE JACQUES GARNERIN și primul salt cu parașuta. Google Doodle la 216 ani de la un moment istoric

Transferul politic al lui Stoica, în urma demisiei din PP-DD anunțate de acesta de la tribuna Senatului, face ca în noua configurație din Camera Superioară PSD să aibă 70 de voturi – 64 ale senatorilor PSD și 6 ale unor aleși afiliați grupului – și să poată atinge, împreună cu PC (9 voturi) și UDMR (8 voturi), majoritatea – 87 de voturi – pentru susținerea unor proiecte ale Guvernului, chiar și în cazul în care liberalii ar intenționa să le blocheze. Singura variabilă ar rămâne vacantarea funcției lui Antonie Solomon, o hotărâre în acest sens fiind deja inclusă pe ordinea de zi a Senatului după arestarea acestuia. Din poziția de președinte al Senatului, Crin Antonescu păstrează însă, chiar și în aceste condiții, avantajul că poate conduce ședințele și amâna fără termen, pe ordinea de zi, proiectele de legi care nu au susținerea liberalilor. 

La Camera Deputaților, social-democrații sunt și mai aproape de a-i scoate pe liberali complet din joc. PSD, PC și minoritățile au deja 201 din cele 204 voturi necesare pentru deblocarea proiectelor Guvernului, diferența de trei fiind ușor de negociat, punctual, cu grupul UDMR sau cu deputații neafiliați.

Oficial, UDMR nu s-a raliat puterii, însă Victor Ponta a numit doi secretari de stat din rândurile formațiunii lui Kelemen Hunor și a susținut permanent că PSD păstrează ușa deschisă pentru reprezentanții maghiarilor, în ciuda reticenței PNL.

Cum s-au mobilizat PSD-iștii pentru o majoritate cu sau fără PNL

Chiar dacă PSD poate ține astfel în șah PNL, schimbând, la nevoie, majoritatea în Senat, cu acordul UDMR, nu se pune deocamdată problema marginalizării liberalilor, susțin social-democrații, „Nu discutăm încă de așa ceva. Nu există deocamdată o acțiune de formare a unei noi majorități, nu putem încă discuta de o majoritate fără PNL. Ar trebui să vină și PC și UDMR. Un avantaj (prin ralierea lui Stoica la PSD, n.red.) poate fi dacă vorbim despre votul pe legile organice”, spune viceliderul grupului PSD, Viorel Arcaș, contactat de gândul.

La rândul său, liderul senatorilor liberali, Puiu Hașotti, consideră că majoritatea USL nu va fi perturbată de traseiști. „Eu consider că USL înseamnă PSD, PNL și PC și cred că lucrul acesta nu s-a schimbat”.

Nemulțumirea că PNL deținea practic controlul în Senat având avantajul de a înclina votul final a ieșit public în luna mai, în timpul primei crize majore din USL. La acel moment, liderul grupului PSD, Ilie Sârbu, reclama, într-un interviu tv, că liberalii s-au aliat cu PDL, PP-DD și UDMR împotriva Guvernului pentru a vota un proiect de lege cu semnătura lui Sorin Roșca Stănescu și a lui Teodor Atanasiu. Era vorba despre o inițiativă legislativă prin care măsurătorile cadastrale ale terenurilor urmau să se facă gratuit. PC a votat, consecvent, alături de PSD, împotriva proiectului.

Inclusiv Victor Ponta admitea că episodul din Senat reprezintă o problemă gravă în funcționarea USL. „E vorba de legi pe care le-a susținut împotriva Guvernului, iar picătura care a umplut paharul a fost o declarație prin care a spus că este foarte mândru de votul de luni din Senat, în care pentru prima dată s-a creat o altă majoritate: PNL, PDL, PPDD. Dacă lucrurile stau așa, atunci colegii din PNL trebuie să ne spună și lucrurile sunt foarte serioase”, susținea premierul.

Întrebat de gândul dacă, în această nouă configurație, episoade precum acesta se mai pot repeta, în defavoarea liberalilor de această dată, Puiu Hașotti nu a exclus posibilitatea. „În politică totul este posibil. Eu cred însă că atât cât USL va exista din punct de vedere politic, astfel de lucruri vor fi pure accidente care se pot repara în Camera Deputaților”, susține liderul senatorilor liberali.

Migrația PP-DD-iștilor mai ales către PSD fusese ironizată, cu o seară înainte, de președintele PNL, Crin Antonescu.

„Unii continuă cu aceste amenințări, se aude pe surse că domnul Hrebenciuc a mai vorbit cu doi pepedediști. Îi poate lua pe toți că nu mă sperie. Noi am făcut o alianță atât de mare să facem lucruri serioase, astea sunt lucruri de bodegă. Serios ai majoritate, ia să vedem ce faci cu ea? Victor Ponta nu a gândit în felul acesta, pepedediștii sunt ca murăturile la cămară, să fie acolo. O cârpitură aritmetică de toată jena”, a comentat președintele Senatului într-un interviu la B1.

În prezent, liberalii au 50 de senatori, iar Opoziția rămâne practic cu 37 de voturi din 174 – 23 ale PDL și 14 ale PP-DD, un singur senator fiind neafiliat.

Liberalii nu mai fac jocurile nici la Camera Deputaților: „Lucrurile se conturează deja”

După mai puțin de un an de la alegeri, liberalii nu mai sunt într-o poziție de forță nici la Camera Deputaților, unde PSD și PC, alături de grupul minorităților naționale care susține Guvernul, sunt la distanță de numai 3 voturi de majoritatea fară PNL. Cauza – aceleași transgeruri de la PP-DD mai ales către PSD.

Astfel, PSD, PC și minoritățile au deja 201 din cele 204 voturi necesare pentru deblocarea proiectelor Guvernului. În aceste condiții, o negocere fie cu trei dintre cei 13 deputați neafiliați, fie cu grupul UDMR pe proiecte punctuale, poate asigura liniștea Guvernului indiferent de opțiunile liberalilor.

Aceleași calcule le-au făcut și parlamentarii PSD. „La Camera Deputaților e mai simplu, lucrurile se conturează deja, la Senat nu se pune acum problema”, a susținut viceliderul senatorilor PSD, Viorel Arcaș.

Recent, liberalii, care au 100 de voturi din 407 la Camera Deputaților, au anunțat că se opun variantei de lege transmise de Guvern pentru exploatarea de la roșia Montană, formulând numeroase critici și în privința viitoarei legi a descentralizării pentru care Guvernul dorește însă să-și angajeze răspunderea.