De ce a fost achitat Marian Oprișan în procesul de corupție care s-a judecat aproape 9 ani

Potrivit motivării făcute de magistratul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj-Napoca, cel care a dat sentința de achitare, decizia a fost luată după ce pe parcursul procesului el a analizat faptele descrise în rechizitoriu și a concluzionat că acuzarea s-a bazat, inclusiv, pe interpretări juridice eronate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-științifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate și pe declarațiile unor martori. Rapoartele specialiștilor Laurențiu Hanganu și Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informație incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcție de elementele constitutive ale infracțiunilor imputate celor șase inculpați) sau pur și simplu eronată. Constatările specialiștilor au depășit masiv competențele legale ale acestora și sunt lipsite de semnificația juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.

În documentul citat se mai arată că procurorii au preluat interpretările juridice eronate din aceste rapoarte, „care au fost întocmite de persoane lipsite cu desăvârșire de studii juridice”.

Judecătorul mai arată în motivare că în acest dosar și prejudiciul, de un milion de euro, este stabilit în mod eronat.

„Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri și poduri și în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiții, față de principiul enunțat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanța a constatat lipsa pagubei”, se arată în motivarea judecătorului.

Judecătorul Lucian Buta mai susține că, în fața instanței, Marian Oprișan și ceilalți cinci inculpați nu și-au recunoscut faptele de care au fost acuzați.

„Declarațiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzațiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării”, se mai arată în motivarea instanței.

Magistratul mai arată în motivarea deciziei sale că Marian Oprișan a declarat în fața instanței, pe durata procesului, că acest dosar este „o răfuială politică”, lucru care a cântărit în decizia de achitare.

Pentru a-și susține decizia, judecătorul a indicat și un link pe Youtube, unde poate fi văzută afirmația fostului președinte Traian Băsescu, potrivit căreia „singura stare de urgență a lui Marian Oprișan este la DNA”.

„Instanța nu este în măsură să confirme susținerile inculpatului, însă este cert că afirmația menționată nu a fost făcută în exercitarea vreuneia din atribuțiile constituționale ale președintelui României, mai ales în condițiile în care urmărirea penală împotriva inculpatului Oprișan Marian a fost începută ulterior, la data de 5 octombrie 2005. Față de cele considerentele expuse în secțiunile I – IX, instanța va pronunța achitarea inculpaților, respectiv încetarea procesului penal, potrivit distincțiilor din precedent”, se mai arată în rechizitoriul judecătorului Lucian Buta.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprișan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpați vicepreședintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcției Economice, Ion Costeanu, directorul Direcției Tehnice, Liviu Rusu, fost șef Serviciu Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică a Consiliului Județean.

Procurorii au susținut că o comisie de licitație de la Consiliul Județean, numită de Marian Oprișan, ar fi încredințat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, virați de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzații se refereau la achiziția corpului de clădiri de la „Căprioara” și la sumele cheltuite pentru întreținerea unităților de protocol Vila „Rucăr” și „Hanul dintre Vii”, situate în localitățile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreținerea cărora Consiliul Județean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprișan a fost deferit justiției, DNA spunea că Judecătoria Focșani este cea competentă pentru a soluționa cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistrații de la Judecătoria Focșani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprișan a ajuns în fața judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanța supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susținut că Oprișan ar fi oferit locuințe unor judecători din zonă și că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparțială a magistraților.

La sfârșitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focșani, în urma declinării de competență. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanței vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare a cazului.

În 6 februarie, președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan, și ceilalți cinci inculpați în dosarul de corupție au fost achitați, în urma unei decizii a magistraților Judecătoriei Cluj-Napoca. Decizia nu este însă definitivă.

Potrivit deciziei instanței, Marian Oprișan a fost achitat pentru infracțiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu și fals intelectual. Instanța a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva președintelui Consiliului Județean Vrancea, pentru infracțiunea de uz de fals.

Magistrații au decis încetarea procesului penal și în cazul vicepreședintelui CJ Vrancea, Mircea Diaconu, pentru infracțiunile de care a fost acuzat. Totodată, magistrații au dispus și achitarea lui Ion Costeanu, directorul Direcției Tehnice din Consiliul Județean Vrancea, pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu, instanța dispunând, totodată, încetarea procesului penal pentru complicitate la fals intelectual și uz de fals.

Instanța a decis achitarea și în cazul Valeriei Teodorescu, directorul Direcției Economice din CJ Vrancea, pentru abuz în serviciu, complicitate la această faptă și complicitate la utilizarea creditului în alte scopruri și încetarea procesului penal împotriva acesteia pentru fals intelectual și uz de fals.

Un alt inculpat în acest dosar, Liviu Rusu, fost șef Serviciu Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică a Consiliului Județean Vrancea, a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu. De asemenea, instanța a decis încetarea procesului penal în cazul său pentru complicitate la fals intelectual și uz de fals.

Instanța a mai decis și achitarea lui Valeriu Iacob, fost diriginte de șantier, pentru complicitate la abuz în serviciu și a dispus încetarea procesului penal pentru fals intelectual și complicitate la uz de fals.

Magistrații Judecătoriei Cluj-Napoca au mai decis ridicarea sechestrului asigurător pus de procurori prin decizii din 2005 și 2006 pe mai multe bunuri ale lui Marian Oprișan și ale celorlalte persoane judecate în acest dosar.

În 5 iunie 2014, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a sesizat Inspecția Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârșite de magistrații clujeni care judecă dosarul de corupție al lui Oprișan. Surse oficiale din DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deși Oprișan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals și uz de fals nu a fost soluționat, fiind acordate zeci de termene.

Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deși cunoaștea că dosarul este pe rolul instanțelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.