De ce au respins judecătorii superimunitatea parlamentarilor. Explicațiile unui magistrat de la Curtea Constituțională, pentru Gândul
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au retrimis miercuri în Parlament statutul parlamentarilor așa cum a fost el modificat de parlamentarii USL, după ce au stabilit că legea nu respectă Constituția. Contestația fusese depusă la CCR de un grup de parlamentari PDL și PPDD.
Unele prevederi din noul statut întăreau imunitatea parlamentarilor, stabilind că aceștia au la dispoziție 45 de zile, în loc de 15, pentru a contesta un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI) care îi acuză de incompatibilitate sau conflict de interese.
Un judecător al Curții Constituționale a explicat pentru gândul că motivul pentru care plenul CCR a luat această decizie, cu majoritate de voturi, a fost că două articole din statutul parlamentarilor încalcă articolul 16 din Constituție.
„În Constituție scrie clar că toți oamenii sunt egali în fața legii”, a explicat judecătorul.
Intitulat „Egalitatea de drepturi”, articolul 16 din Constituția României spune, la alineatul 1, că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
Astfel, prin cele două articole declarate neconstituționale, parlamentarii români ar fi avut drepturi privilegiate în raport cu ANI, pentru că restul funcționarilor publici și aleșilor români au la dispoziție doar 15 zile să conteste un raport de incompatibilitate sau conflict de interese, în timp ce parlamentarii ar fi avut la dispoziție 45 de zile.
Judecătorii CCR au stabilit că legea de modificare a statutului parlamentarilor, promovată de USL în Parlament, nu respectă Constituția în două puncte. Este vorba despre articolul I, punctul 3, care se referă la termenul de 45 de zile pe care îl are la dispoziție un parlamentar pentru a contesta în instanța de contencios administrativ un raport de incompatibilitate al ANI.
Al doilea articol cu probleme constituționale a fost articolul I, punctul 14, care se referă la conflictul de interese al parlamentarilor. Acesta prevede ca, în cazul în care se constată conflictul de interese, parlamentarul să fie pedepsit cu interdicția de a participa la ședințele camerei din care face parte, pe un termen de maximum 6 luni. Parlamentarul are la dispoziție 45 de zile să conteste raportul ANI privind conflictul de interese, majorare similară cu cea din cazul incompatibilității, de la 15 zile la 45 de zile.
Traian Băsescu: „Yes”. Crin Antonescu: „Parlamentarii nu sunt funcționari publici”
Aflat la Viena, președintele Traian Băsescu a exclamat bucuros „Yes”, când a aflat știrea că judecătorii CCR au respins legea promovată de USL.
Președintele Senatului și al comisiei de revizuire a Constituției, liderul liberal Crin Antonescu, a declarat la aflarea știrii că decizia Curții va fi pusă în aplicare în Parlament, dar că motivația că parlamentarii sunt la fel ca restul cetățenilor nu este corectă.
„Parlamentarii nu sunt funcționari publici, comparația nu stă în picioare. Asta n-a însemnat ca parlamentarii sunt deasupra legii, dar nu putem lua accepțiunea perfectei egalități, n-am mai avea demnități în stat. Atunci am putea pune problema ca președintele să fie anchetat, ca cetățenii să semneze tratate în numele statului”, a subliniat președintele Senatului.
Președintele Comisiei Juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, a declarat și el că parlamentarii sunt mai presus decât aleșii locali și că ar avea nevoie de mai mult timp pentru a contesta o decizie a ANI.
„E adevărat, în fața legii cetățenii sunt egali. Dar dacă ești cetățean de pe stradă, nu ai problema asta pentru că îndeplinești o funcție publică, nu ești în incompatibilitate. Nu faceți confuzie între un consilier local și un parlamentar. Nu puteți semnul egal între ei pentru că nu este așa. 15 zile nu sunt suficiente pentru că există și vacanțe parlamentare, nu este vorba că nu îmi ajung mie”, a declarat Tudor Chiuariu.