De ce au revenit insulta și calomnia în Codul Penal, după „modelul” Rusiei: „Demnitatea umană nu poate fi evaluată în bani”

Insulta și calomnia, în lipsa unui interes legitim demonstrat, vor fi considerate începând de astăzi, de toate instanțele din România, fapte penale, pedepsite cu amendă penală. Revenirea la situația dinainte de 2006, după o perioadă de dezincriminare, este efectul unei decizii a Curții Constituționale luate în unanimitate pe 29 aprilie, dar care a intrat în vigoare astăzi, prin publicarea în Monitorul Oficial.

Singura modificare o poate face Parlamentul, printr-o nouă lege. Contactat de gândul, deputatul USL Eugen Nicolicea a dat un pronostic ferm: „Nici pomeneală”.

În motivarea deciziei, Curtea admite că incriminarea insultei și calomniei are „un efect descurajator”, mai ales pentru presă, „și, prin urmare, afectează libertatea de exprimare și de informare”. În același timp, toți cei nouă judecători ai CRR susțin însă că „demnitatea umană nu poate fi evaluată în bani și nici compensată prin foloase materiale”, în așa fel încât procesele pentru lezerea demnității să se consume doar în civil, fără răspundere penală.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

Revenirea în Codul Penal a insultei și calomniei, după ce fuseseră dezincriminate, are precedent doar în Rusia, dintre țările membre ale Consiliului Europei.

Nominalizată de Guvern pentru a intra în competiția pentru postul de judecător din partea României la CEDO, Iulia Motoc a semnat o opinie concurentă, în care a pledat pentru dezincriminarea insultei și calomniei pentru presă, așa cum a susținut în mai multe rânduri Curtea de la Strasbourg, votând însă „pentru” luarea deciziei, alături de ceilalți 8 membri ai CCR. Citește: Reincriminarea insultei și calomniei. Iulia Motoc vrea ca la CEDO, dar a votat ca în România

Mai mult, de la oficializarea acestei decizii, se suspendă un articol important din Codul de procedură penală, referitor la hotărârile Curții Supreme privind recursul în interesul legii. Este vorba, mai exact, despre deciziile prin care Înalta Curte de Casație și Justiție dă o soluție unitară, valabilă pentru toți judecătorii, dacă se constată că, pentru dosare similare, instanțele vin cu hotărâri diametral opuse.

Reincriminarea, numai pentru viitor

Sesizarea care a reaprins scânteia la Curtea Constituțională a pornit de la Iași, după ce o asociație de proprietari a ajuns la scandal cu insulte și calomnii pentru o datorie de 5.000.000 de lei, la CET. Gândul a relatat conflictul între vecinii de bloc cu care Veronica Aneta, fost medic veterinar din Iași, și fiica sa, avocatul Oana Dămoc, au ajuns până la Curtea Constituțională și au câștigat „chiar în Postul Mare, când Dumnezeu e drept și mare”.

De la gâlceava celor 50 de milioane neachitate la CET Iași s-a ajuns la insulte și calomnii. Procurorul a soluționat însă dosarul cu NUP, considerând că cele două fapte au rămas dezincriminate după modificarea în Parlament a Codului Penal, în 2006. Chiar dacă, în 2007, Curtea Constituțională a judecat o excepție de neconstituționalitate ridicată împotriva ziarului „Gazeta de Sud-Est”, hotărând că abrogarea operată de Parlament nu respectă Constituția, în sensul în care dreptul la imagine și la intimitate este garantat de Constituție și nu poate rămâne nereglementat de lege, judecătorii care au dat în continuare soluții de achitare în procesele de insultă și calomnie ori procurorii care au ales neînceperea urmăririi penale s-au bazat pe o decizie a Curții Supreme.

Mai exact, prin procedura recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în 2010 că magistrații trebuie să considere că aceste fapte nu sunt penale, așa cum a decis Parlamentul. Decizia a apărut după ce în practica judiciară s-au creat două interpretări, care duc la haos – unii magistrați consideră că insulta și calomnia sunt fapte penale, alții care consideră că nu.

Judecătorii Curții Constituționale au fost însă tranșanți: Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate decide peste capul lor. În consecință, CCR „impune sancționarea oricărei interpretări” a legii care „ar oferi acestei instanțe posibilitatea să dea dezlegări obligatorii care contravin Constituției și deciziilor CCR”. Efectul direct: „de la data publicării  în Monitorul Oficial” a deciziei 206 din 29 aprilie, adică începând de astăzi,  aceasta determină „pentru viitor”, „aplicarea normelor de incriminare a insultei și calomniei, precum și a dispozițiilor privind proba verității”.

Insulta și calomnia, penale din Andorra în Germania

Dezincriminarea urmată de reintroducerea în Codul Penal a insultei și calomniei are precedent, între țările membre ale Consiliului Europei, doar în Rusia. „În Federația Rusă faptele au fost dezincriminate în 2011 și reincriminate în 2012”, menționează CCR în motivare.

Insulta și calomnia se pedepsesc penal în 34 state ale Consiliului Europei: Albania Andorra, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Monaco, Norvegia, Polonia, Portugalia, Cehia, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Țările de Jos și Ungaria. Germania este singurul stat în care se pedepsește atât calomnia îndreptată asupra vieții private, cât și cea care atinge viața publică publică.

În alte 12 state nu sunt considerate infracțiuni. Este vorba despre Ucraina, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Cipru, Georgia, Republica Moldova, Regatul Unit, Letonia, Armenia, Irlanda, Muntenegru și Macedonia.

În România, Curtea Constituțională arată însă că, a considera că prin neluarea niciunei decizii în Parlament în 45 de zile, așa cum prevede Constituția, după declararea ca neconstituțional a textului de lege care abroga în 2006 articolele 205, 206 și 207 din Codul Penal (insulta, calomnia și proba verității) nu există, de fapt, decât un vid legislativ, fără efecte juridice înseamnă că „demnitatea, onoarea și reputația persoanelor nu vor beneficia, în continuare, de nicio formă de ocrotire juridică reală și adecvată”. În consecință, judecătorii instituie revenirea la situația dinainte de 2006.

„Practic, rămâne situația de dinainte de 2006, de dinainte de abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta și calomnia. Dar cine știe cum vor acționa instanțele de judecată? Mingea este acum în curtea Parlamentului, ei trebuie să decidă ce fac„, a explicat un judecător al CCR, contactat de gândul.

Judecătorii CRR vor o lege specială a presei

Insulta și calomnia redevin fapte penale cu toate că, admit judecătorii CCR, CEDO a susținut în mai multe rânduri că, în cazul presei, lucrurile sunt mai nuanțate. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut ca element important rolul indispensabil de „câine de pază” care revine presei într-o societate democratică. Presa nu trebuie să depășească însă anumite limite, ținând în special de protecția reputației și drepturilor altei persoane. Totuși, îi revine sarcina de a comunica informații și idei asupra unor chestiuni politice, precum și asupra altor subiecte de interes general”, se arată în motivarea deciziei CCR.

Criticile CEDO se referă la „utilizarea excesivă a prevederilor penale, reținându-se, cât privește jurnaliștii, că aplicarea chiar a unei sancțiuni penale ușoare are repercusiuni majore pentru capacitatea acestora de a-și exercita atribuțiile, simpla existență a unor dispoziții de drept penal cu privire la defăimare având un efect descurajator și, prin urmare, afectând libertatea de exprimare și de informare„, admit judecătorii CCR.

Singurul răspuns al CCR este însă o lege specială a presei care „să ofere garanții adecvate și eficiente împotriva sancțiunilor sau sentințelor disproporționate”.

Cum se vor lua deciziile în instanțe?

Decizia Curții are însă și un alt efect direct:  Înalta Curte de Casație și Justiție nu va mai putea da soluții unitare care să fie respectate de toate instanțele până când Parlamentul nu va pune în acord Codul actual de procedură penală cu hotărârea CCR din 29 aprilie. Astfel, pentru că legislația din România nu mai includea, practic, prevederi legate de insultă și calomnie, Veronica Aneta și Oana Dămoc au contestat la CCR articolul din Codul de procedură penală care arăta că soluțiile date de Curtea Supremă sunt obligatorii pentru toate instanțele.

În disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii CCR arată că aceasta „s-a erijat în instanță de control judiciar”, depășindu-și atribuțiile în momentul în care a dat o interpretare a efectelor unei decizii a lor. Astfel, CCR lasă pe seama Înaltei Curți de Casație și Justiție doar „interpretarea și aplicarea unitară a conținutului dispozițiilor legale, cu sensul de acte normative, nu și a deiziilor CCR și a efectelor pe care acestea le produc”. În caz contrar, recursul în interesul legii „riscă să fie transformat, cu încălcarea Constituției, într-o formă de control a actelor CCR”, avertizează judecătorii Curții Constituționale.

DECIZIA CCR PRIVIND INSULTA ȘI CALOMNIA

Nicolicea: „Cea mai ușoară rezolvare e să nu faci nimic”

Dacă Parlamentul nu modifică în acest sens legea în 45 de zile, articolul se abrogă de drept, iar deciziile Curții Supreme nu vor mai fi obligatorii pentru instanțe, existând riscul ca, pentru dosare similare, judecătorii să dea soluții diametral opuse. Cum Parlamentul intră în vacanță pe 30 iunie, îi rămân practic doar două săptămâni pentru a trecere o modificare legislativă prin ambele Camere.

Nici parlamentarii nu cred că se pot încadra în acest termen. „Ar trebui să existe un inițiator sau comisia care să vină cu un proiect de lege de punere în acord a acestei decizii. Nu știu să existe până în acest moment moment un astfel de proiect. Nici pomeneală să se adopte până pe 30 iunie. Până îl introduci, până trece prin cele două Camere, durează. Cea mai ușoare rezolvare e să nu faci nimic„, a arătat deputatul USL Eugen Nicolicea, contactat de gândul.

Membru al Comisiei Juridice aflat la a șasea legislatură, Nicolicea spune că parlamentarii nu vor interveni nici în Codul Penal pentru dezincriminarea insultei și calomniei pentru a doua oară, întrucât „s-ar încălca decizia Curții Constituționale”. „Parlamentul nu poate să aprobe așa ceva”, spune deputatul USL, cu toate că voința politică exprimată la ultima modificare a Codului Penal, în 2011, cele două fapte nu au mai intrat în lege.

Noul Cod Penal ar urma să intre însă în vigoare la 1 februarie 2014.

Cum arătau articolele din Codul Penal privind insulta și calomnia

Articolul 205. Insulta

Atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepsește cu amendă. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Articolul 206. Calomnia

Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară, ori disprețului public, se pedepsește cu amendă de la 250 lei la 13.000 lei.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.

Articolul 207. Proba verității

Proba verității celor afirmate sau imputate este admisibilă, dacă afirmarea sau imputarea a fost săvârșită pentru apărarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiunea de insultă sau calomnie.