De ce e o acuză Inspecția Judiciară pe Kovesi: A obținut cu mandat de la ÎCCJ percheziția informatică a opt procurori

Din acțiunea disciplinară reiese că, în timp ce Laura Codruța Kovesi voia sa afle cine au fost cei care au transmis înregistrarea audio în care apărea că ar fi cerut „decaparea premierului” către presă, ea a obținut, cu mandat de la Inalta Curte de Casație și Justiție, percheziția informatică a opt procurori, printre care și fostul șef al Secției a II-a, Claudiu Dumitrescu, potrivit luju.ro. În dispozitivele electronice a celor percheziționați nu a fost găsit nimic, aceștia fiind supuși și unui test poligraf.

Totodată, acțiunea disciplinară înaintată de Inspecția Judiciară Secției pentru procurori a CSM mai arată că procurorul-șef DNA l-a desemnat pe adjunctul său, Marius Iacob, ca șef al anchetei, deși acesta era incompatibil întrucât participase la ședința de lucru din 30 martie 2017 și putea fi unul dintre procurorii care au înregistrat-o.

Un alt aspect vizat de Inspecția Judiciară a fost mailul intern din 20 iunie 2017, difuzat tuturor procurorilor din Secția a II-a, cand Codruța Kovesi e acuzată că i-ar fi calificat drept „infractori, lași și bârfitori”.

„Prin corespondența de tip email transmisă în seara de 20 iunie 2017 de pe adresa de email de serviciu a procurorului șef al DNA, pe adresele de email ale procurorilor din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor din cadrul Secției cuvinte și expresii cu un conținut vădit denigrator, insultator și defăimator, respectiv „lași”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut faptul că „exista deja un cerc de suspecți”, cu referire la dosarul penal nr. 246/P/2017, încălcând astfel obligația de rezerva și normele de conduită atașate profesiei de magistrat, prezentate pe larg în expozitivul prezentei rezoluții”, se arată în acțiunea disciplinară.

Din document mai reiese că expertizele tehnice făcute asupra înregistrării audio în care Kovesi cerea „să decapați institutional în dosarul ala cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul dacă din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decât cel intenționat, asa cum a sustinut DNA.

„Una din probele administrate în dosarul penal 246/P/2017 al DNA și în dosarul 307/P/2017 al PICCJ a fost constatarea tehnico-științifică/criminalistică și unul din obiectivele acestor constatări a fost a se verifica dacă fragmente din discuții au fost juxtapuse astfel încât să se verifice dacă din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcătuit fraze cu un alt sens decat cel intenționat de autoarea afirmațiilor. Nici specialistul din cadrul DNA, nici expertul INEC nu au putut confirma această ipoteză invocată de persoana cercetată disciplinar sau de către DNA. (…) Concluziile de specialitate nu confirmă ipoteza invocată în apărare de persoana cercetată, respectiv că acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare”, se arată în acțiunea disciplinară.

Tot din raportul respectiv mai reise că au fost audiați 16 procurori din efectivul celor prezenți la ședința operativă în discuție în condițiile în care, la momentul luării acestor declarații, unii procurori deja nu mai făceau parte din DNA. Astfel, în cauză au fost audiați cei trei petenți, respectiv Mihaela Iorga Moraru, Doru Țulus și Nicolae Marin, dar și procurori indicați de Laura Codruța Kovesi.

„În esență, aceștia din urmă au confirmat realitatea ședinței, precum și mare parte din afirmațiile care au format obiectul prezentei cauze. Declarațiile acestora, însă, converg în a prezenta într-o manieră atenuată impactul afirmațiilor procurorului șef, unii dintre ei susținând că nu își mai amintesc exact cuvintele și expresiile folosite din cauza timpului scurs, iar alții susținând că, deși își amintesc mare parte din cuvintele și expresiile folosite, acestea nu li s-au părut nepotrivite sau având aptitudinea de a genera vreun fel de presiune asupra lor”, potrivit sursei citate.

Inspectorii Inspecției Judiciare mai arată, în acțiunea disciplinară, că în concluzie, „rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că, în cadrul ședinței din data de 30.03.2017, procurorul șef al DNA a făcut afirmații de natură a aduce atingere onoarei sau probității profesionale și prestigiului justiției”.

„Limbajul uzitat (făcându-se abstracție de expresiile nerecunoscute de procurorii audiați, respectiv ‘a decapa’, ‘mânca-ți-aș’, ‘a infasca’, ‘stai cu c… pe dosare’) este constatabil de către orice observator echidistant și rezonabil ca fiind inadecvat unui magistrat, agresiv, chiar într-un registru licențios și de natură a contraria sau indigna opinia publică, iar pe de altă parte conține tendințe de intervenție în activitatea unor magistrați procurori cu referire la cauze penale aflate în curs de instrumentare”, se mai arată în acțiunea disciplinară.

În document se mai arată că poate „fi indusă ideea, în cadrul opiniei publice, că unul din criteriile în funcție de care se prioritizeaza soluționarea dosarelor de către conducerea DNA este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”.

Procurorul șef al DNA a fost cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară, inspectorii constatând că Laura Codruța Kovesi ar fi săvârșit mai multe abateri disciplinare. Alături de ea a fost cercetat și adjunctul DNA, Marius Iacob. Inspecția a sesizat Secția pentru procurori a CSM.