EXCLUSIV | De ce nu are România de aproape 10 ani un avion VIP pentru deplasările externe ale președintelui și premierului? Victor Ponta: ”Traian Băsescu s-a opus în 2014, spunând ca decizia să fie luată de viitorul președinte”

România a rămas fără nicio aeronavă oficială ca urmare a unui șir de dispute politice și decizii financiare blocate sau rămase în aer. De aproape un deceniu, președintele, premierul și demnitarii care îi însoțesc în deplasările externe nu mai au la dispoziție un avion prezidențial sau unul VIP, cum era cunoscut cel închiriat de la Tarom înainte de tensiunile politice din 2012- 2013 între Palatul Victoria, condus atunci de Victor Ponta, și Palatul Cotroceni, în mandatul lui Traian Băsescu.

• În anii comunismului, Nicolae Ceauşescu avea permanent la dispoziție cel puţin două avioane şi mai multe elicoptere.
• Din 1990 până în 2010, a fost folosit ca avion prezidențial Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi produs în 1974, Air Force One al României, folosit și de Nicolae Ceaușescu, dotat cu birou oficial, cameră de odihnă, tehnica specifică de secretizare a comunicaţiilor şi a convorbirilor pe care şeful statului le efectua la bordul aeronavei. Ultimul președinte care l-a folosit la deplasările externe a fost Traian Băsescu.
• După 2010, Administraţia Prezidenţială a folosit pentru cursele externe un avion Airbus închiriat de la Tarom.
• În 2013, președintele a renunțat la contractul cu Tarom și, de atunci, pentru toate deplasările externe ale șefului statului sunt folosite avioante închiriate în regim charter de la firme străine.
• Avioanele prezidenţiale se cumpără, în general, câte două sau chiar trei, unul fiind cel utilizat în mod frecvent, iar celelalte fiind pregătite de zbor în cazul în care apar incidente cu aeronava oficială.
• România este printre puținele state care nu au avion prezidențial, o situație care durează de aproape 10 ani.
• Bulgaria are în flota VIP 2 avioane, Ungaria are 4 aeronave oficiale, Polonia are 5 aeronave pentru cursele demnitarilor, iar Germania are nu mai puțin de 15 aeronave VIP.

În 2013, Traian Băsescu renunța la aeronava prezidențială, un Airbus A 310 VIP pus la dispoziție de Tarom, după declarațiile ministrului Transporturilor din Guvernul Ponta, Relu Fenechiu, care afirmase că aeronava companiei aeriene de stat alocată oficial demnitarilor costă 7 milioane de euro din bugetul Tarom.

Victor Ponta: „Am alocat banii și am luat toate avizele, Traian Băsescu s-a opus”

În august 2013, Guvernul Ponta autoriza cumpărarea unui avion cu care să circule primii oameni în stat. Ministerul Apărării ar fi urmat să încheie până la finalul acelui an un contract de leasing pentru avionul privat, costurile de cumpărare, de zbor și de mentenanță urmând să fie suportate de același minister.

La aproape 10 ani de atunci, Victor Ponta a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că demersurile făcute atunci de Guvernul pe care l-a condus au fost zădărnicite de Traian Băsescu.

„Guvernul Ponta a făcut toate documentele, procedurile, a alocat banii și obținut toate avizele de securitate pentru o aeronavă Airbus A319 cu kit oficial – care urma să fie folosită de către președinte, prim-ministru și președinții celor două Camere din Parlament.

Am pus în 2014 pe ordinea de zi a CSAT (din motive de securitate a demnitarilor), dar președintele Băsescu s-a opus, spunând că această decizie să fie luată de viitorul președinte. Am amânat procedura de achiziție din acel moment. După 2015, nu știu ce s-a mai întâmplat”, a spus Victor Ponta, pentru Gândul.

Contactat de Gândul pentru a spune de ce nu a mai fost cumpărat un avion pentru demnitari, la finalul mandatului său, fostul președinte Traian Băsescu, acum europarlamentar, a spus că nu face declarații publice pe nicio temă.

Air Force One al României a ajuns la NATO

Din 2010, Administrația Prezidențială solicitase Tarom să efectueze cursele speciale pentru deplasările și vizitele externe ale șefului statului, compania de stat punând la dispoziție pentru acestea unul dintre cele două avioane Airbus A 310, achiziționate la începutul anilor ’90.

Solicitarea a ajuns la Tarom după ce, în 2010, compania Romavia care opera vechea aeronavă prezidențială – un Boeing 707 care nu mai îndeplinea nici standardele de zgomot la nivel european – anunțase că nu mai poate efectua deplasările președintelui, ca urmare a situației financiare dificile a regiei. De altfel, ulterior, compania a intrat în faliment. Avionul Boeing 707 Carpați era produs în 1974 și fusese folosit și de Nicolae Ceaușescu pentru deplasări externe, ca avion de rezervă. Boeing-ul 707 era folosit ca avion prezidențial din 1990, după ce aeronava oficială a fost avariată grav în urma unor teste.

Vechiul avion al Romavia – Boeing 707-3K1C Carpați, cunoscut drept Air Force One al României – a fost vândut în 2012, pentru 2 milioane de euro și operează din 2014 în misiuni militare ale SUA și ale NATO. La momentul vânzării, aeronava Carpați avea interdicție de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depășea limitele admise în Uniunea Europeanp. Totuși, pentru zborurile șefului statului, se obținea o derogare pe aeroporturile străine. A doua, de mai mici dimensiuni, a fost scoasă din uz tot din considerente tehnice.

Încă de la începutul anilor 2000 se vorbea de cumpărarea unor avioane oficiale. Prima propunere a venit însă abia în 2007, în plin boom economic, când premier era Călin Popescu-Tăriceanu și Apărarea era condusă de Teodor Meleșcanu. La propunerea Romavia, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, în mai 2007, cumpărarea a două avioane cu dotări speciale, unul ca transportor oficial al demnitarilor și unul de rezervă. La scară mai mică, se dorea apropierea, ca dotări, de aeronava American Air Force One a liderului de la Casa Albă.

Ambele avioane românești urmau să aibă radare meteorologice performante și sisteme antirachetă pentru a respinge potențialele atacuri în zbor și a indica pilotului traiectoria corectă pentru ieșirea din zona periculoasă. O altă cerință erau rezervoarele de combustibil de rezervă și un sistem de realimentare în zbor, pentru ca avioanele folosite de demnitarii români să nu mai aibă nevoie de escală pentru drumurile transatlantice.

În interior, avioanele erau proiectate, pe hârtie, cu compartimente de călătorie separate pentru demnitar, consilieri și ofițerii de protecție, un dormitor de dimensiuni reduse cu sală de baie, „un birou” de lucru pentru președinte sau premier, o magazie de alimente, un punct de prim ajutor și scară proprie. Deși aprobată, achiziția a fost abandonată din cauza sumei de 300 de milioane de dolari care se vehicula public, scria Gândul la acea vreme.

De ce s-a renunțat la avionul prezidențial de la Tarom

În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.

„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.

Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.

Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.

O lună mai târziu, în martie 2013, Traian Băsescu anunța rezilierea contractul încheiat cu Tarom, spunând că atunci când va avea nevoie de un avion, îl va închiria în regim charter de la o companie străină.

„Mi s-a părut atât de necinstit faptul că se spunea public: «cheltuim şapte milioane de euro pe an ca să meargă preşedintele cu el», cam acesta a fost mesajul. Păi, asta e o minciună, avionul acela, atât costă întreţinerea lui indiferent ce faci cu el. (…) Acel avion, în lipsa deciziei de a fi vândut, stătea în hangar cu aceste costuri. Faptul că atunci când aveam deplasări îl închiria Preşedinţia îi mai aducea un ban, altfel costurile tot erau pentru acel avion”, spunea la acea vreme Traian Băsescu.

De la acel moment, avionul Airbus A 310 a fost reintrodus pe cursele comerciale, iar președintele a mers în deplasarea de la finalul lui martie 2013, la Roma, la ceremonia de inaugurare a pontificatului Papei Francisc, cu un zbor al companiei Alitalia.

Propunerile pentru achiziția unui avion oficial, nefinalizate de aproape 10 ani

Conform informațiilor publicate de Gândul în 2015, ultimele negocieri pentru cumpărarea unui avion în leasing, la mâna a doua, de la Guvernul Italiei s-au purtat, începând cu noiembrie 2013, printr-o comisie guvernamentală specială încredințată lui Vlad Stoica, șeful Cancelariei Prim-Ministrului. Achiziția a fost însă ulterior anulată fără explicații publice, urmând ca avionul să fie cumpărat, într-un termen nedefinit, de la Tarom.

După un an în care Ministerul Apărării Naționale a lăsat în urmă rolul primit în 2013, prin ordonanța de urgență, în care i s-au dat și 4 milioane de euro pentru a achita prima rată necesară cumpărăriiîn leasing a unui avion oficial, ministrul de la acea vreme, Mircea Dușa, ridica din umeri. „Acum avem alte treburi mai urgente, tocmai am venit de la Bruxelles unde știți foarte bine despre ce este vorba…”, spunea Dușa după discuțiile despre cele două centre de comandă și control pe care NATO urma să le aibă în România.

Comisia condusă de Vlad Stoica și-a epuizat, la rândul său, rolul, fără vreun rezultat concret, în momentul în care Victor Ponta a anunțat că scenariul cumpărării avionului din Italia a picat, planul B fiind cumpărarea unei aeronave din flota TAROM, pe care Guvernul să o echipeze corespunzător și care să fie folosită exclusiv de șeful statului, de primul-ministru, de președinții Senatului și Camerei Deputaților, dar și de miniștri, precum și de invitații lor străini.

Astfel, zborurile speciale au continuat să fie făcute de președinte, de premier sau de delegațiile de miniștri fie cu unele curse de linie, fie, de cele mai multe ori, cu aeronave închiriate, echipate similar cu cele care fac zilnic zboruri civile. În timpul zborurilor, comunicațiile speciale, teoretic obligatorii pentru a menține demnitarii în contact permanent cu instituțiile statului, sunt asigurate printr-o valiză portabilă.

Noi tentative de a cumpăra o aeronava pentru înalții demnitari au apărut în ultimii ani, însă tot fără finalizare. În mai 2016, când la Palatul Victoria era Dacian Cioloș, presa relata că achiziţionarea unei aeronave pentru deplasările demnitarilor intra în linie dreaptă, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei premierului de înfiinţare a unei Comisii speciale care să se ocupe de întreaga procedură, astfel încât avionul să fie cumpărat până la sfârşitul acelui an. Totul venea după discuții din Consiliul Suprem de Apărare a Țării ce vizau cumpărarea unei aeronave cu o vechime de 3 – 4 ani, achiziția urmând să fie făcută prin Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, care ar fi devenit proprietarul aeronavei.

Și în mandatul de premier al lui Cioloș, procedura a fost declanșată de declarații controversate ale ministrului de atunci al Transporturilor, Dan Costescu, care spusese că în ultima şedinţă a CSAT s-a convenit ca, până la sfârşitul anului, România să cumpere o primă aeronavă prezidenţială, cel mai probabil cu un istoric de zbor de 3-4 ani, iar, pe viitor, flotila specială să ajungă la 3-5 aeronave.

În ianuarie 2019, cu aproximativ un an înainte de apariția pandemiei de COVID-19, care a pus frână multor planuri de investiții, ministrul de Finanţe de la acea vreme, social-democratul Eugen Teodorovici declara că susţine achiziţionarea de către statul român a unei aeronave pentru deplasarea demnitarilor, subliniind că acest lucru este normal şi de bun-simţ.

„Sunt miniştri de Finanţe care vin la Bruxelles la întâlniri cu aeronave personale. Nu spun că ar trebui să aibă ministrul de Finanţe, dar mi se pare normal şi de bun-simţ, ţine de imaginea Guvernului”, spunea atunci Teodorovici, precizînd că „în orice ţară normală din lume” se foloseşte o astfel de aeronavă.

Bugete de milioane de lei anual pentru deplasările externe ale președintelui

Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvrnul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.

În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.

La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.

Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.

În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.

Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.

Cu ce avioane zboară premierii și șefii de stat în lume

România este printre puține state din Europa care nu au avioane pentru zborurile oficiale.

Printre țările care au ales un un model Airbus, mai ales A319, ca aeronavă oficială sau ca parte din flota extinsă a înalților demnitari se numără Bulgaria și alte state europene, dar și multe țări de pe alte continente: Albania, Armenia, Azerbaijan, Bhutan, Brazilia, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Germania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii, Ungaria, Spania sau Venezuela.

Bulgaria are în flota VIP și un Dessault Falcon 2000. Totodată, Belgia folosește un Dassault Falcon 900 și două Dassault Falcon 7X pentru familia regală și membri ai guvernului.

Ungaria are și două modele Dessault Falcon 7X, pe lângă cele două Airbus 319.

Polonia are cinci aeronave pentru transportul VIP, printre care două Boeing BBJ2, configurate special, un Boeing 737 – 800 NG și două Gulfstream G550.

Și Grecia are două aeronave Gulfstream pentru curse speciale.

Germania are în flota destinată înalților demnitari 15 aeronave, dintre care 2 Airbus A340 – 313 VIP, ce incluse celebra „Konrad Adenauer”, dar și șase modele Bombardier.

Președintele, oficialii Guvernului și ai Parlamentului din Croația folosesc un un model Challenger CL-604 configurat pentru VIP.

Ucraina, pe lângă modelul Airbus, are în flota oficială și două aeronave produse local, Antonov.

Celebrul Air Force One al președintelui Statelor Unite este modelul Boeing 747-200B, iar flota oficială are două astfel de aeronave.

Trei avioane A319 sunt și în flota Chinei, pe lângă opt Boeing 737-300, alte două model 737-700 și patru model 737-800, toate folosite de secretarul general al Partidului Comunist, președintele statului, de premier și de alți oficiali guvernamentali, conform datelor recente.