De ce nu mai ies românii la vot? Dilema candidatului înainte de alegeri: „Eu am făcut eforturi, dar nu am reușit să-i conving”

Prezența la vot la alegerile parlamentare a scăzut constant din 2000 și, cu precădere, după 2004, în urma amendării Constituției, în 2003, care a prevăzut că alegerile prezidențiale și cele generale să vor desfășura separat. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, prezența la vot la alegerile parlamentare din 2008 și 2012 s-a plasat sub cea înregistrată, în aceiași ani, la alegerile locale. Întrebarea esențială este „de ce?”. Răspunsul ar putea fi unul multiplu, care se actualizează zilnic prin prisma știrilor care deschid jurnalele sau țin prima pagină a ziarelor: lipsa reformei clasei politice, dosarele în lucru la DNA, nivelul scăzut al discursului politic, toate aceste coroborate cu miza partidelor mari și anume conservarea procentelor grație prezenței reduse la urne.

„Problemele sunt mult mai aplicate și oamenii percep direct temele de campanie electorală pentru alegerile locale, ca fiind practic din viața lor și asta îi face să iasă la vot”, a declarat, pentru Gândul, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru.

Dacă e să urmărim întreaga evoluție a prezenței la urne la alegerile parlamentare, vedem următorul tablou: 65,31% de români s-au prezentat la vot în 26 noiembrie 2000, însemnând 11.559.458 de alegatori din cei 17.699.727 înscriși pe listele electorale. Din acel moment, prezența a scăzut progresiv: 58,51% în 28 noiembrie 2004, 39,2% în 30 noiembrie 2008 și a marcat o ușoară creștere în 9 decembrie 2012, când la urne s-au prezentat 41,76% dintre românii înscriși pe listele electorale.

De cealaltă parte, la alegerile locale, prezența a oscilat în felul următor: în 2000 s-au prezentat la urne 50.85%, însemnând 9.295.165 de români din totalul celor înscriși pe liste, respectiv 18.278.430. Ulterior, în 2004 s-au prezentat 54.23%, în 2008 au venit la urne 48.81% din numărul de alegători, în 2012 – 56.26%, iar în 2016 – 48.17%.

În acest sens, întrebat de ce consideră că electoratul nu înțelege importanța alegerilor parlamentare la adevărata lor valență, Moraru este de părere că sunt mai mulți factori implicați, vina aparținând atât presei, cât și oamenilor care nu încearcă să trieze informațiile receptate pentru a ajunge la cele ce țin de activitatea parlamentarilor.

„O vină o au și parlamentarii pentru că atunci când vrei să scrii știri sau să dai știri despre ce se întâmplă în Parlament nu ai ce. E un cumul de factori. Nu e neapărat cineva vinovat. Fiecare are vina lui și ONG-urile. Poate că nici noi nu informăm destul de mult cât ar trebui”, a adăugat Moraru.

„Atacurile la persoană sunt exact tot ce avem nevoie în campanie ca să ne dumirim cu cine să votăm”

Lipsa unei reforme reale în cadrul partidelor este doar unul dintre motivele pentru care asistăm la defilarea pe scena politică a acelorași figuri, unele implicate și în dosare de corupție. Toate acestea au condus în lanț la scăderea nivelului discursului politic, aspect care s-a remarcat și în cadrul campaniilor electorale, și au concluziționat cu o prezență scăzută la vot.

„La noi, mai degrabă, campaniile sunt despre să îi înjurăm pe ceilalți, să venim cu poze, înregistrări incriminatoare, descoperiri, ‘rămâneți cu noi să vedeți ce-a făcut nu știu care politician’. Atacurile la persoană sunt exact tot ce avem nevoie în campanie ca să ne dumirim cu cine să votăm. Adică asta ne ajută foarte mult ca să stabilim cu cine mergem să votăm faptul că toți se atacă la persoană unii pe alții”, a mai spus Moraru.

În viziunea sa, asistăm la discursuri populiste perpetuate din patru în patru ani, în contextul în care „politicienii sunt cei care își doresc ca oamenii să fie la acest nivel de educație”.

„Inclusiv coordonatorii partidelor au și ei o vină pentru că nu aleg oameni care au ceva de spus, ci aleg oameni pe totul și cu totul alte criterii: care trebuie să fie văzuți, care trebuie să combată în emisiuni. Mare parte din „formarea” oamenilor se face dinspre zona de televiziune. Nu numai din zona educației. Este vorba despre care sunt temele lor de discuție. Toate sunt, mai degrabă, negative în loc să fie constructive. În sensul în care e mai important să îți ataci adversarul decât să propui ceva mai bun decât propune adversarul”, a detaliat Moraru.

În ceea ce privește bătălia politică din toamnă, directorul adjunct al IPP estimează o prezență între 40 și 45% la scrutinul legislativ. Moraru este de părere că „pensiile” vor fi în centrul dezbaterilor, precum și „varianta inversă” a discursului: „nu îi votați pe alții că aceia vă vor tăia pensiile sau nu vi le vor da”. În acest context, Moraru critică faptul că nu există mesaje din partea partidelor direcționate către cei din sectorul privat.

„Cred că zona aceasta de asistență socială va fi una foarte puternică în această campanie, deși este aproape ridicol să discutăm despre asta. Până la urmă, cea mai mare parte a votanților sunt oameni activi, sunt oameni care muncesc, și de asemenea discursul legat de „mărirea salariilor”, care sunt salariile bugetarilor. Problema este că cei de trei ori și ceva mai mulți oameni din sectorul privat nu au avut, și nici nu ține neapărat numai de dreapta deși, mă rog, de acolo te-ai aștepta la un mesaj. Nu există mesaje către ei. Mesajele sunt către pensionari, către zona de asistență și către zona de bugetari, niciodată probabil către ponderea cea mai mare a alegătorilor, care o reprezintă populația activă din sectorul privat”, a mai punctat Moraru.

Ovidiu Raețchi (PNL): „Românii au tendința să se convingă singuri de necesitatea unui scrutin sau altul”

Cu toate acestea, tot politicienii sunt cei care pot schimba această stare de fapt prin promovarea unor idei și „măsuri concrete pe care ei ar dori să le adopte în următorul mandat”, consideră directorul adjunct al IPP. Întrebați, în acest sens, cu ce mesaje vor să îi convingă pe români să iasă la vot la alegerile ce urmează, atât răspunsul din partea PNL, cât și PMP au indicat același principiu: românii trebuie să conștientizeze faptul că avem nevoie de o democrație solidă care nu se poate traduce decât printr-o prezență mare la vot.

„Senzația mea este că românii au tendința să se convingă mai degrabă singuri de necesitatea unui scrutin sau altul. Dincolo de eforturile politicienilor au fost multe contexte în care eu am făcut eforturi la sectorul 5 și nu am reușit să îi conving să iasă la urne în mod masiv. Au ieșit în jur de 25% în sectorul 5 la alegerile locale, iar convingerea asta vine din teme, teme care vor fi mai ample decât cele de la alegerile locale, mai ideologice”, a declarat, pentru Gândul, deputatul PNL de Diaspora, Ovidiu Raețchi, care va candida la nivelul PNL București, în condițiile în care susține că „acum Diaspora e într-o situație mai delicată” având în vedere că cei patru deputați și doi senatori vor reprezenta toată Diaspora și nu se poate regăsi într-o astfel de formulă, întrucât îi este greu să fiu eficient.

În viziunea sa, discursurile cu care partidele vor defila la alegerile parlamentare vor contura două proiecte, care vor avea în centru „justiția”.

„Senzația mea este că se va contura un discurs de tip pro-justiție, pro-clasă politică nouă incluzând tineri experți, tehnocrați și, pe de altă parte, un discurs mult mai sceptic față de justiție și mai conspiraționist cu binomul, cu forțele oculte europene care vor ca noi să nu accesăm fonduri europene. În jurul acestor teme cetățenii vor fi convinși sau nu să participe și să sprijine unul dintre cele două proiecte”, a detaliat Raețchi.

Întrebat, pe de altă parte, dacă PNL a reușit să se reformeze, Raețchi a răspuns că „e foarte greu să reformezi în șase-șapte luni un partid mare cum e PNL” și că este mult mai facil și credibil „când vii de la 0, așa cum a făcut-o USR”.

„Asta s-a văzut la alegerile locale: scepticismul față de reforma unui partid mare în raport cu încrederea în niște oameni care neavând un trecut politic, categoric vor părea mai curați în comparație cu tot soiul de personaje care mai rămân cumva în siajul unui partid mare (…) La alegerile parlamentare vom vedea o garnitură semnificativ nouă și că PNL va reuși această reformă tocmai prin votul de la alegerile parlamentare”, a adăugat Raețchi.

Valeriu Steriu (PMP): „Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că avem într-adevăr nevoie de o prezență mare la vot”

La rândul său, Valeriu Steriu, președintele executiv al PMP, a declarat, pentru Gândul, că „toate partidele trebuie să militeze pentru prezență mare la vot pentru că asta reprezintă configurația reală a unui viitor Parlament”.

„Am votat și am trimis o lege pentru votul obligatoriu. Nu s-a putut, asta e. Rămânem în varianta în care oamenii trebuie să înțeleagă faptul că avem într-adevăr nevoie de o democrație, iar pentru a avea o democrație, e nevoie de o prezență mare la vot”, a afirmat Steriu.

Referitor la mesajele cu care cei din PMP intenționează să iasă în față la alegerile parlamentare, Steriu a declarat că tot ce va însemna partea de comunicare în campanie va cuprinde permanent un îndemn „Ce se întâmplă dacă nu ieși la vot”.

„Nu vom merge în niciun caz pe motivări care au avut fel și fel de interpretări. Nu vom face așa ceva pentru că am văzut ce probleme generează”, a mai spus Steriu.

Clotilde Armand (USR): „Vom propune să fim un partid care va permite să alegem un Guvern competent”

Totodată, Clotilde Armand, consilier local al USB la Sectorul 1 și unul dintre liderii Uniunii Salvați România (USR), a afirmat că mesajul partidului pe care îl reprezintă va fi unul „antisistem”, ca cel promovat la alegerile locale, „dar un antisistem care vrea să construiască ceva”. Lderul USR a mai subliniat faptul că partidul pe care îl conduce își propune să depolitizeze satele, unde „partidele din sistem au un avantaj mare”.

„Vom propune exact cum a spus Nicușor Dan: să fim un partid care va permite să alegem un Guvern care va guverna în mod sănătos România pentru cei patru ani care vor veni. Știm că nu vom avea o majoritate pentru că timpul este prea scurt pentru a coordona toate forțele antisistem din țară, chiar dacă am început acest lucru. Știm că în orașele mari o să avem între 20 și 30% cel puțin, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a ne organiza și în zonele rurale, unde partidele din sistem au un avantaj mare (…) Vă dați seama că în fiecare sat, în fiecare comună din România să ajungem fizic e extrem de dificil. În plus, aceste sate sunt politizate ceea ce noi am vrea să schimbăm pentru că e absurd. Acum aceste partide dețin aceste sate, iar noi o să schimbăm acest lucru„, a declarat, pentru Gândul, Clotilde Armand.

Clotilde a mai spus se așteaptă la o mobilizare foarte mare pentru USR în orașele mari, punctând, în acest context, că oamenii au înțeles după ce s-a întâmplat la alegerile locale „că dacă ei nu se mobilizează nimic nu se va face fără ei”.

În ceea ce privește miza alegerilor din toamnă, Valeriu Steriu consideră că „maturitatea politică a românului e suficient de mare și înțelege importanța unei stabilități politice”.

„Stabilitatea politică îți dă, până la urmă, stabilitate guvernamentală și a avea o formulă de Parlament clară care să îți dea pentru patru ani un Parlament stabil este, până la urmă, un act pe dorim să îl prezentăm și care să ne genereze la modul cel mai serios avantajele viitoare pentru țară, pentru România (…) Este un mandat de patru ani foarte important pentru România atât în Europa, cât și pe plan intern, inclusiv de a continua creșterea economică și de a ajuta oamenii să trăiască mai bine”, adăugat Steriu.

În schimb, Clotilde Armand consideră că partidul pe care îl reprezintă, USR, va constitui noutatea și implicit va determina coalizarea sistemului împotriva sa. În acest context, Clotilde a punctat faptul că va fi o „bătălie foarte dificilă” în condițiile în care „sistemul are un avantaj uriaș” când vine vorba de televiziuni.

„Va fi un război de tranșee, exact cum a fost și la locale vom fi pe teren, vom fi pe internet, și va trebui să luptăm pentru fiecare procent de credibilitate. Sunt mulți oameni care deja au înțeles ce înseamnă sistemul și care nu vor avea de ales decât să voteze pentru noi, dar sunt mulți care nu au încă percepția aceasta pentru că acest mesaj pur și simplu nu a ajuns la ei. Atunci bătălia noastră va fi de notorietate și ca mesajul nostru să ajungă la oameni fără să fie deformat, fără să fie decredibilizat”, a detaliat Clotilde.

Steriu: „Ne propunem un scor cât mai apropiat de 20%”. Raețchi: „Cred că partidul la nivelul Bucureștiului să revină undeva la 30%”

Întrebat ce scor își propun liberalii, Raețchi a răspuns că PNL va urmări ca la nivelul Bucureșțiului să revină la 30%, „care a fost normalitatea lui în ultimii ani”. La rândul său, Steriu a declarat că își propune uin scor cât mai apropiat de 20%.

„Nu sunt un idealist, dar partidul după fuziune poate în mod clar să treacă de 12%. Vor fi județe în care ne vom îndrepta spre 20% și încercăm să fim în cât mai multe județe la acest nivel”, a mai spus Steriu.