Ordonanța de Urgență 51 prevede „eliminarea transportului rutier județean de călători din sfera serviciilor publice, situație în care acesta se va desfășoara în regim comercial, cu respectarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare. Arătăm faptul că potrivit art. 1, alin (1) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aceasta constituie cadrul general pentru organizarea și efectuarea traporturilor rutiere de mărfuri și persoane pe teritoriul României, precum și a activităților conexe acestora, în condiții de siguranță și de calitate, cu respectarea principiilor liberei concurențe, garantarea accesului liber și nediscriminatoriu la piața transportului rutier, protecția mediului înconjurător, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice și pentru satisfacerea necesităților economiei naționale și a nevoilor de apărare”, se arată în actul normativ.
Liberalii vor abrogarea OUG 51/2019, sesizată inclusiv de Avocatul Poporului pe probleme de constituționalitate, prin care transportul județean a fost scos din sfera serviciilor publice. „Asta înseamnă că elevii care fac naveta, la nivel de județ, pot să rămână fără decontarea navetei, fiind puși în situația să facă autostopul și să-și pericliteze siguranța”, a afirmat liderul PNL Raluca Turcan.
Termenul de depunere al raportului pentru proiectul de lege privind abrogarea amnistiei și grațierii este 4 septembrie 2019.
Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei și grațierii prevede că „nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale și locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”, în completarea adusă articolului 37 din Constituție cu un nou alineat 2¹.
O altă modificare vizează interdicția președintelui României de a acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție: „Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.
În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuția președintelui de a acorda grațiere individuală.
Referitor la proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei și grațierii, Ciolacu transmite că termenul pentru depunerea raportului este 4 septembrie 2019, adică în prima săptămână a sesiunii ordinare a Camerei. Social-democratul își dorește ca la orice dezbatere cu privire la justiție să fie prezente în mod obligatoriu instituțiile implicate, asociațiile magistraților și societatea civilă.
Legea recursului compensatoriu prevede acordarea unei compensații pentru persoanele care au executat pedeepsele în măsuri necorespunzătoare
Legea recursului compensatoriu prevede că „persoanele care execută sau au executat în condiții necorespunzătoare pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și care nu au beneficiat de prevederile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (…) pot beneficia în condițiile prezentei legi de compensații financiare, acordate ca măsură compensatorie pentru executarea de pedepse sau măsuri privative de libertate în condiții necorespunzătoare.”
„În vederea acordării de compensații financiare persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate în condiții necorespunzătoare, se constituie o comisie specială în acest sens, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor. (…) Componența, modul de organizare și funcționare a Comisiei se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor”, se mai arată în document.
În cazul acordării de compensații, proiectul prevede o variantă ca pentru fiecare zi-câștig neacordată, deținutul să primească 5 lei.
„(1) La calcularea compensației financiare se va proceda înmulțind zilele-câștig ce li s-ar fi cuvenit cu o sumă de 5 lei pentru fiecare zi-câștig neacordată și (2) În vederea determinării compensației financiare, Comisia evaluează ansamblul condițiilor de detenție ale persoanei private de libertate și stabilește compensația zilnică în funcție de întinderea prejudiciului cauzat”, se arată în proiect.
În legătură cu abrogarea legii recursului compensatoriu, Ciolacu precizează că acesta a fost un proiect inițiat de fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, în timpul guvernului Cioloș, ca urmare a angajamentelor statului român de rezolvare a problemelor condițiilor din penitenciare care au făcut obiectul unor condamnări repetate la CEDO.
OUG 114 instituie o multitudine de măsuri atât cu caracter economic, cât și fiscal.
Actul normativ al Ordonanței de Urgență 114 instituie o multitudine de măsuri atât cu caracter economic, cât și fiscal. Se instituie o taxă pe activele din sistemul bancar și o taxă pe încasările organizatorilor de jocuri de noroc online. De asemenea, se modifică taxele de acordare a licențelor radio și contribuțiile bănești datorate de titularii de licențe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice și termice în cogenerare pentru componenta energia electrică și al gazelor naturale.
Măsurile din OUG 19/2019, care au modificat prevederile OUG 114/2018, vor avea un impact negativ asupra rezultatului din exploatare al OMV Petrom, de 40 de milioane de euro, arată raportul semestrial al companiei, publicat la sfârșitul lunii iulie.
OMV Petrom anunța în toamna anului trecut, după apariția legii offshore, că a amânat luarea unei decizii privind investiția în proiectul de explorare din Marea Neagră pentru 2019, din cauza Guvernului român, care a avut nevoie de prea mult timp pentru legea offshore.
Explorarea blocului Neptun din Marea Neagră este un joint venture între OMV Petrom și compania americană ExxonMobil.
PNL propune respingerea OUG 114, „care a blocat investițiile, a alungat investitorii, a blocat creditarea, de asemenea, și care a crescut taxele și tarifele în România”, potrivit liderului PNL Raluca Turcan.
Ordonanța 114, care prevede măsuri fiscale, în special pentru bănci și companiile din energie și comunicații a fost criticată în repetate rânduri de asociațiile patronale, pe motiv că suplimentează sumele pe care companiile trebuie să le plătească autorităților de reglementare.
În ceea ce privește abrogarea în totalitate a OUG 114, cerută de partidele din Opoziție, Ciolacu menționează că acest lucru ar avea „un impact social extrem de negativ pentru milioane de români”.
„Astfel, reprezentanții partidelor de opoziție ar trebui să clarifice până la începutul sesiunii extraordinare dacă sunt de acord să nu mai crească pensiile de la 1 septembrie, dacă vor să fie tăiate salariile din construcții la fel cum s-au exprimat deja pentru sectorul IT, dacă vor să dea frâu liber creșterilor de prețuri la gaze naturale și energie electrică pentru populație sau dacă vor ca peste un milion de români cărora le-a fost restituită taxa auto să fie nevoiți să o înapoieze statului. Toate acestea erau prevederi din OUG 114″, conform unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.
118 deputati PNL,USR, PMP, și Pro România, au depus marți solicitare în scris pentru sesiune extraordinara a Camerei Deputaților. În cererea adresată Camerei Deputaților se specifică includerea pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare abrogarea legii amnistiei și grațierii, abrogarea OUG 114, precum și respingerea proiectului de lege pentru aprobarea OUG 51/2019 care modifică aspecte din domeniul transportului de persoane.
Ședința Biroului Permanent al Camerei va avea loc luni, 26 august, de la ora 12.30, în vederea stabilirii proiectului programului de lucru în perioada 26-30 august 2019. De asemenea, ședința de plen a Camerei Deputaților va avea loc începând cu ora 14.00, pentru aprobarea ordinii de zi și a programului sesiunii extraordinare.