La o oră după ce și-a anunțat oficial candidatura pentru șefia NATO, Klaus Iohannis își dezvăluie planul cu privire la viitorul Alianței, în POLITICO.
Noul candidat pentru funcția de Secretar General al NATO începe expunerea viziunii sale cu însemnătatea Alianței, de la formarea ei, până în prezent.
Timp de 75 de ani, NATO a descurajat cu succes agresiunea și a asigurat pacea în zona euro-atlantică, sprijinind în același timp democrația și libertatea în Europa și America de Nord.
NATO a jucat un rol esențial în protejarea și promovarea intereselor noastre de securitate și a valorilor comune – cele ale democrației, libertăților individuale și statului de drept – așa cum sunt consacrate în Tratatul Atlanticului de Nord.
Cu toate acestea, afirmă Iohannis, astăzi ne confruntăm cu „amenințări și provocări din toate direcțiile, inclusiv întoarcerea războiului pe continentul european, o realitate pe care o considerasem pentru totdeauna retrogradată în paginile istoriei”.
Iar una dintre lecțiile pe care le-am învățat, din aceste provocări, este că Europa trebuie să fie puternică, astfel și NATO va „deveni mai sigură”, consideră șeful statului.
Iohannis trece în vedere pericolele prezentului, războiul împotriva Ucrainei, care „a spulberat pacea și a modificat grav mediul nostru de securitate”, terorismul, instabilitatea generalizată și avansarea autoritarismului.
Candidatul la șefia NATO subliniază și pericolul pe care îl constituie Rusia, care „va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat”, în opinia sa.
Pentru a aborda acest spectru larg de amenințări și provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianței este de a asigura apărarea colectivă a tuturor Aliaților prin îndeplinirea celor trei sarcini principale ale sale: descurajare și apărare, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea cooperativă.
Nou intrat în competiție, Klaus Iohannis propune un decalog pentru NATO, în publicația POLITICO.
În primul rând, este vorba despre îndeplinirea celor trei sarcini de bază ale Alianței: consolidarea descurajării și apărarea în conformitate cu deciziile de la Madrid și Vilnius, sporirea cooperării cu partenerii și prevenirea și managementul crizelor ca instrumente de promovare a securității și stabilității în regiunile de interes strategic pentru Alianță.
Al doilea punct se referă la Ucraina și lupta sa existențială. Ucraina va câștiga dacă NATO îi va oferi „tot sprijinul necesar, oricât de mult va dura”. Iohannis susține, de asemenea, că Aliații au „o obligație morală” să ajute Ucraina în procesul de aderare la NATO.
Nimic nu este mai important astăzi decât să ne asigurăm că Ucraina învinge în lupta sa existențială și putem face acest lucru oferind tot sprijinul necesar, oricât de mult va dura. Avem, de asemenea, o obligație morală, politică și strategică de a ne asigura că Ucraina avansează în mod constant pe calea spre viitoarea aderare la NATO, precum și spre aderarea sa la UE.
Președintele României pune pe locul patru în decalog finanțarea apărării, subliniind că toți membrii ar trebui să „facă tot posibilul” pentru a aloca minimum 2% din PIB.
În al patrulea rând, deși am rămas în urmă cu finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce credeam a fi un dividend de pace veșnic de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil. Cu toții trebuie să facem tot posibilul pentru a atinge minimum de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare și pentru a investi cel puțin 20% în echipamente majore, cât mai curând posibil.
Relația NATO – Uniunea Europeană are nevoie de consolidare, spune Iohannis, întrucât există o „afinitate naturală între aceste două organizații și o multitudine de interese pe care le împărtășim”.
Iohannis vorbește și despre o „rezistență mai puternică” în lupta cu „amenințările hibride și cibernetice”. NATO are nevoie de transformare digitală, pentru a ține piept „tehnologiilor emergente și perturbatoare și inteligenței artificiale”.
Trebuie să îmbunătățim semnificativ apărarea cibernetică, ceea ce va adăuga și mai multă putere posturii noastre. Și ca Alianță bazată pe valori, trebuie să investim cu seriozitate în toate direcțiile agendei securității umane, păstrând demnitatea și incluziunea în centrul nostru.
Nu în ultimul rând, Iohannis invită la introspecție, la finalul recomandărilor. O „privire introspectivă”, mai exact, asupra „propriilor noastre metode de lucru”.
Adică, în calitate de principali factori ai agendei NATO, „Aliații sunt cei care vor decide asupra noilor modalități de conducere a deliberărilor și de pregătire a deciziilor, asigurând în același timp o reprezentare geografică echilibrată”.
A sosit momentul să pregătim NATO pentru viitor, închide Klaus Iohannis materialul publicat în POLITICO.
I decided to enter the competition for @NATO SG position and I assume this candidacy with full responsibility on behalf of Romania. 🇷🇴 is a pillar of stability & security in the region and it is time to assume an even greater responsibility within the Euro-Atlantic leadership. pic.twitter.com/VqPe8x8fgc
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) March 12, 2024
CITEȘTE ȘI: