DECIZIE. Parlamentul a votat incriminarea violenței cibernetice. Hărţuirea online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private vor fi sancționate

Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede incriminarea violenței cibernetice pe rețelele sociale sau în alt mediu online. Conform proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violentei domestice, adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor, violenţa cibernetică va fi inclusă în categoria violenţei domestice.

Violența cibernetică, inclusă printre categoriile violenței domestice

Conform proiectului, printre categoriile violenței domestice ar urma să fie inclusă și violența cibernetică, astfel încât persoanele hărțuite în mediul online să poată beneficia de protecție, iar agresorii să poată fi sancționați.

Violenţa cibernetică presupune „hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima”.

Dincolo de sancțiunile penale ale agresorilor, prin introducerea violenței cibernetice în Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, victimele pot beneficia de adăpost și de ordin de protecție.

Potrivit unui amendament, vor fi elaborate materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele violenţei domestice

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor elaborează şi difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele violenţei domestice, potrivit unui amendament.

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligaţia de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violenţa cibernetică şi să ofere asistenţa practică autorităţilor centrale şi locale în prevenirea şi răspunsul la violenţa cibernetică, potrivit unui alt amendament.

Severitatea încălcărilor cibernetice a devenit din ce în ce mai intensă în ultimii ani; în consecință, experții în securitate de la Specops Software au căutat să afle care sunt țările europene (occidentale) care sunt cele mai nesigure pentru cetățeni.

Hotărâre CEDO împotriva României pentru că nu a protejat confidențialitatea pe internet a unei femei abuzate

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat pe 11 februarie 2020 împotriva României pentru că nu a protejat confidențialitatea pe internet a unei femei abuzate ale cărei Facebook și e-mailuri au fost accesate de fostul ei soț.

O hotărâre emisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO, a ordonat României să plătească 10.000 de euro victimei abuzurilor domestice  pentru că statul român nu a protejat-o atunci când poliția a refuzat să-l cerceteze pe soțul său pentru încălcarea vieții private a internetului. Curtea a recunoscut aceasta drept una dintre „diversele forme pe care le poate lua violența în familie”.

La 18 martie 2014, hotărârea a amintit că, recent divorțată, Gina-Aurelia Buturuga, a declarat poliției că fostul ei soț a accesat conturile de e-mail și Facebook fără permisiune acesteia. Ea a depus anterior plângeri împotriva acestuia.

Potrivit hotărârii judecătorești, Buturuga dorea ca computerul familiei să fie examinat după ce se presupune că fostul ei soț „a făcut copii ale conversațiilor private, ale documentelor și fotografiilor” pe care le-a găsit în conturile personale.

Autoritățile române au respins cazul, iar acesta a fost închis

În iunie 2014, poliția din Tulcea, estul României, a respins cererea, spunând „că informațiile care ar fi putut fi obținute nu au legătură cu acuzațiile de amenințare și violență formulate împotriva M.V.”, se arată în hotărâre.

În septembrie 2014, Buturuga a raportat din nou soțului la poliție pentru „secretul încălcării corespondenței”, iar plângerea a fost înregistrată și inclusă în ancheta împotriva soțului ei pentru presupuse violențe în familie.

Cu toate acestea, urmărirea penală a respins cazul în februarie 2015, spunând că nu există dovezi suficiente pentru a demonstra că bărbatul o supusese pe Buturuga violenței fizice.

Se presupune că amenințările cu moartea sunt considerate „nu suficient de grave pentru a fi calificate drept infracțiuni”. În ceea ce privește „secretul încălcării corespondenței”, procurorii au spus că nu a fost raportat la timp.

Înainte de a se adresa CEDO, Buturuga a făcut apel la o instanță din România, care a confirmat concluzia procurorilor și a statuat, de asemenea, că materialele preluate de fostul ei soț din conturile sale de socializare erau deja publice atunci când acesta l-a accesat. Cazul a fost închis fără ședință de judecată.

CEDO a concluzionat că autoritățile române nu au reușit să investigheze în mod corespunzător acuzațiile femeii de abuzuri domestice

Acesta a stabilit că o parte din informațiile pe care fostul soț le-a copiat din conturile sale digitale nu erau publice, după cum au susținut judecătorii români. Acesta a spus că autoritățile ar fi trebuit să efectueze o anchetă adecvată pentru a determina natura informațiilor respective.

„Curtea consideră că autoritățile au demonstrat un formalism excesiv în respingerea oricărei legături cu actele de violență domestică pe care solicitantul le-a adus deja în atenție”, a declarat CEDO. „Astfel, nu au luat în considerare diferitele forme pe care le poate lua violența în familie.”

Potrivit hotărârii, România trebuie să plătească lui Buturuga 10.000 de euro cu titlu de daune morale.