Decizii cruciale, miercuri, la CCR. Mai multe legi ale Guvernului Orban, în suspans

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea lua, miercuri, decizii cruciale cu privire la pachetele de legi adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament. Sesizările au fost făcute de PSD. 

Curtea Constituţională a României urmează să discute, miercuri, sesizările privind un conflict juridic între Guvern şi Parlament pe tema Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea.

Curtea Constituţională anunţa pe 23 decembrie 2019 că a fost sesizată cu cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament cu privire la legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, care au fost formulate de către preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor.

Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că „nu există precedent în Europa ca un Guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament”.
„De la Ceauşescu, România nu a mai cunoscut aşa ceva, de 30 de ani.

Chiar dacă nu vom reuşi să stopăm acest buget, cu certitudine, dacă decizia ne va fi favorabilă, vom stopa ca altcineva în viitor să facă acest lucru. Cu alte cuvinte, Ludovic Orban va intra în istorie ca primul prim-ministru care şi-a permis acest lucru, nu numai din România, ci din Europa democratică”, a susţinut Ciolacu.

Abrogarea OUG 114/2018, analizată de CCR 

Curtea Constituţională a României ar putea pronunţa, miercuri, decizia asupra obiecţiei de neconstituţionalitate ridicată de PSD în legătură cu angajarea de către Guvern a răspunderii pe OUG 114/2018, ce priveşte unele măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Partidul Social Democrat a depus, pe 30 decembrie 2019, o sesizare de neconstituţionalitate împotriva proiectului de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 114/2018, propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.

„Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a OUG 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul)”, precizează PSD într-un comunicat transmis către Agerpres.

Social-democraţii susţin în sesizarea la CCR că, în prezent, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 se află în procedură legislativă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, sub rezerva depunerii raportului de către comisiile sesizate în fond.

„Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condiţiile în care acesta este şi pe ordinea de zi a Parlamentului este neconstituţională, întrucât Guvernul este obligat să lase Parlamentul să se pronunţe asupra acestuia. Când Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, obiectul de reglementare trebuie să conţină prevederi care se circumscriu clar unui singur domeniu. Angajarea răspunderii Guvernului nu se poate face printr-un proiect de lege care să modifice sau să completeze mai multe legi în vigoare, această manieră fiind profund neconstituţională”, precizează social-democraţii, conform sursei citate.

De asemenea, „PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal şi constituţional şi mai ales după o analiză pe domenii de activitate, astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piaţa forţei de muncă”, mai arată sursa menţionată.

Codul Administrativ, pe masa Curții Constituționale

Curtea Constituţională a României (CCR) ar putea pronunţa, miercuri, o decizie privind sesizarea Avocatului Poporului în legătură cu prevederile OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

Pe 28 august 2019, Avocatul Poporului a anunţat că a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate a OUG 57/2019 privind Codul administrativ.

În sesizarea transmisă CCR se susţine că OUG nu răspunde exigenţelor Constituţiei privind delegarea legislativă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată prin jurisprudenţa Curţii, potrivit Agerpres. În urma analizării actului normativ, Avocatul Poporului a constatat, între altele, că în cuprinsul ordonanţei sunt reglementate o serie de aspecte care nu au legătură şi nu sunt nici interdependente cu motivele invocate de Guvern în susţinerea urgenţei şi situaţiei extraordinare care motivează adoptarea unei asemenea ordonanţe, se arată în sesizare.