Declasificarea deciziei CSAT privind combaterea CORUPȚIEI, adoptată de Senat. Băsescu: Colegii care se opun au UN MARE INTERES în protejarea acestor SECRETE

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente a fost adoptată de senatori cu 79 de voturi „pentru” și 17 voturi „împotrivă”.

Comisia juridică a Senatului aprobase luni raportul de admitere în forma adoptată de Comisia pentru apărare asupra proiectului de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupției, cu amendamentul lui Traian Băsescu.

„Se desecretizează de la data intrării în vigoare a legii toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009″, prevede amendamentul lui Traian Băsescu depus la proiectul de lege pentru declasificarea hotărârii CSAT nr 17/2005 privind combaterea corupției.

Proiectul fusese inițiat de Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și Mircea Drăghici.

„Noi am avut în dezbatere acest proiect de act normativ. Ne-am pronunțat săptămâna trecută pe câteva amendamente aduse de unul dintre inițiatori. Colegii de la apărare s-au pronunțat de asemenea, dar avem un amendament în plus, formulat în cadrul Comisiei pentru apărare de domnul senator Traian Băsescu, introducerea unui articol șase. Propun un raport de admitere în formula textului așa cum a trecut la apărare”, a spus președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, în timpul dezbaterilor.

EXTERNE Donald Trump a vorbit la telefon cu copiii, în așteptarea lui Moș Crăciun: „Ce vreți să vă aducă Moșul?”

00:23

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Lumea lui Soroș e foarte puternică în continuare pe teritoriul Americii”

23:00

USR a votat împotriva adoptării raportului în cadrul Comisiei juridice a Senatului. Senatorul George Edward Dîrcă s-a declarat nedumerit că Băsescu și-a dat seama abia acum de nocivitatea protocoalelor. Cazanciuc, i-a replicat, afirmând că probabil Traian Băsescu și-a dat seama că a greșit. „Inițiatorul (Traian Băsescu- n.r.) nu este prezent, dar probabil are o formulă cunoscută, care se numește reevaluare. A reevaluat. Și-a dat seama că a greșit, de aceea ne-a propus nouă un text, pe care colegii din comisie l-au adoptat.”

O altă modificare, a articolului 4, a fost propusă de Mircea Drăghici, deputat PSD: „Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, de efectele produse de documentele prevăzute la articolul 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.” Termenul inițial era de șase luni.

O altă modificare adusă propunerii legislative se referă la revizuirea hotărârilor definitive.

„Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei Instanțe care a soluționat fondul cauzei”, prevede articolul 5.

Traian Băsescu i-a acuzat pe cei care s-au exprimat împotriva proiectului privind declasificarea deciziei CSAT 17/2005 că au anumite interese în protejarea documentelor secrete. „Cred că astăzi s-a făcut un pas în a sprijini clarificarea a ceea ce, în dezbaterea publică, intră sub incidența poveștii statului paralel. Mă bucur că a fost acceptat și amendamentul pe care eu l-am propus, ca toate planurile comune de acțiune să fie desecretizate și puse la dispoziția publicului, exact pentru că acest lucru ar fi de natura de a clarifica în ce măsură au fost aceste instituții care s-au implicat în justiție în mod nelegitim. Nu văd de ce unii colegi se opun. Probabil au un mare interes în protejarea acestor secrete”, acuza Băsescu, după adoptarea proiectului legislativ.

Senatorul Cseke Attila a explicat de ce UDMR susține proiectul.

„Grupul parlamentar UDMR a sprijinit acest proiect legislativ, așa cum a ieșit cu raportul de admitere din comisie. Evident că nu este o procedură obișnuită într-un stat, declasificarea unor documente secrete. Dar se întâmplă asemenea lucruri când intervin în spațiul public suspiciuni privind încălcarea unor reglementări privind drepturile omului și separației puterilor în stat. Știm bine că aceste suspiciuni există. Singurul remediu este transparentizarea,” a spus Cseke Attila.

USR a votat împotriva proiectului de lege, după ce senatorul Florina Presadă a cerut scoaterea inițiativei de pe ordinea de zi.

„Trebuie să argumentez votul împotrivă dat de USR. Modificarea legii este mai mult decât o coincidență, este o continuare a încercărilor de ștergere a infracțiunilor, pe care unii actori politici, chiar dintre inițiatori le-au săvârșit. Deși discutăm în această lege despre principiul transparentizaării, în realitate se oferă acces la informații clasificate președintelui Comisiei comune de control al SRI, care este un ok numit politic și care va decide pe persoană fizică dacă face public documentul respectiv sau dacă îl păstrează pentru uzul intern al partidului din care face parte. În acest moment nu există niciun studiu de impact al acestui proiect de lege. Nu a fost consultat CSM și nici Ministerul Justiției cu privire la impactul pe care l-ar produce o asemenea prevedere,” a declarat în plen, senatorul USR George Dircă.

Grupul parlamentar PSD a votat pentru inițiativă.

„Rămân surprins de argumentația împotriva transparenței în cadrul procedurilor judiciare. Cu alte cuvinte, oamenii pot să meargă în închisoare, oamenii pot fi puși să plătească mai mult decât au câștigat în viața lor, pot fi judecați pe baza unor probe la care nu au acces, pentru că ar putea să aibă un impact asupra sistemului judiciar sau al cauzelor deja soluționate. Este elementar logic că nu poate avea niciun fel de impact revizionabil, din moment ce e vorba de cauze în care instanțele de judecată s-au pronunțat. Problema este dacă avem încredere în sistemul nostru de justiție sau nu. În realitate, ceea ce propune inițiatorul este ca procedura să fie dusă tot în fața instanțelor de judecată. Mie mi se pare anormal să susținem în continuare, chiar și în acest moment, că e bine ce au făcut instanțele care s-au pronunțat pe protocoale secrete. Grupul nostru a votat pentru propunerea legislativă, astfel încât să avem certitudinea că s-a înfăptuit un act de justiție în România,” a declarat după adoptarea proiectului de lege, senatorul PSD Șerban Nicolae.

Proiectul a fost înregistrat în procedură de urgență, Senatul fiind prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.