Delegația de observatori ai Adunării Parlamentare a OSCE consideră că procesul electoral la scrutinul parlamentar de duminică a decurs pozitiv, încadrându-se în principiile OSCE și fiind luate măsurile necesare pentru a fi asigurate „alegeri libere și corecte”.
„Am evaluat că alegerile parlamentare au fost în conformitate cu principiile OSCE. Votul observat de echipa OSCE a fost apreciat ca fiind pozitiv. Observatorii noștri nu au primit un număr semnificativ de rapoarte cu privire la nereguli, deși au fost acuzații de natură generală”, a declarat Wolfgang Grossruck, vicepreședintele al Adunării Parlamentare a OSCE, într-o conferință de presă.
Cei 17 observatori OSCE au vizitat duminică circa 120 de secții de votare din București și județe cum ar fi Constanța și Teleorman, iar vremea nu a afectat negativ procedura de votare „care a decurs fără incidente sau neregularități”, iar „cetățenii și-au exprimat votul într-o manieră calmă și în ordine”.
„Alegerile au demonstrat că România este o țară cu respect pentru drepturile parlamentare, precum și cu un proces politic democratic. S-au luat măsurile necesare pentru asigurarea unor alegeri libere și corecte”, a apreciat oficialul OSCE.
Grossruck a arătat însă „atmosfera politică” și campania electorală au fost afectate de referendumul din 29 iulie, precum și de lupta pentru putere între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta.
„Totuși, atmosfera politică din ultima vreme a contribuit la subminarea încrederii publice în funcționarea corectă a instituțiilor. Rezultatele referendumului din 29 iulie au aruncat o umbră asupra procesului electoral (…) A fost o campanie pașnică și în majoritatea timpului nu au avut loc incidente, însă, a fost umbrită de lupta pentru putere între președinte și premier. Alegătorii s-au prezentat la urne în număr destul de modest pentru a-și alege reprezentanții în Parlament. Alegătorii au avut posibilitatea de a face o alegere informată”, a declarat vicepreședintele AP a OSCE.
Totodată, el a mai punctat că misiunea OSCE nu a avut ca scop „arătarea cu degetul” a României, ci „un schimb de experiență”.