Deputații au aprobat LEGEA OFFSHORE, cu 170 voturi PENTRU. Noi cu GAZELE, ei cu TEHNOLOGIA. Investitorii, obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursă și 25% dintre angajați trebuie să fie români

Publicat: 24 10. 2018, 20:17

Actualizat: 14 02. 2019, 11:04

Legea offshore a trecut cu 170 voturi PENTRU, 3 ÎMPOTRIVĂ și o ABȚINERE

Camerei Deputaților a votat, miercuri, în calitate de for decizional, legea offshore privind condițiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră. Investitorii sunt obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajați trebuie să fie români. Legea offshore a fost aprobată în Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu 170 de voturi „pentru”, trei „împotrivă” și o abținere.

Dragnea: Investitorii vor o lege pentru garanții suplimentare, privind revedența și impozitul pe venit suplimentar

„Noi am avut un punct de vedere foarte bine conturat și anume un sistem de impozitare pe veniturile suplimentare, venituri suplimentare care sunt considerate orice este în preț pentru prețul de 45,71 de lei pe megawatt oră și de asemenea că 50% din cantitatea de gaze extrasă din Marea Neagră să se comercializeze pe piața din România. Ne-am menținut propunerile și ele au rămas neschimbate ieri în comisie”, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a precizat că investitorii doresc introducerea în lege a noi garanții și a apreciat că o asemenea prevedere nu ar aduce nimic în plus, dar că plenul va decide.

„Ieri a mai fost o discuție despre stabilitatea legislației solicitată de investitori. În opinia mea, stabilitatea e dată de legea însăși, faptul că există o lege offshore în România este de fatp stabilitatea pentru orice investitor. Se solicită ca în lege să fie trecut un articol în care să spună că redevențele și cotele procentuale, precum și cantitățile aferente acestor cote, și impozitul pe venitul suplimentar să rămână neschimbate pe durata de valabilitate a acordului petrolier. În opinia mea, ar fi o prevedere care nu ar aduce nimic în plus, pentru că legea în sine e o garanție. Dacă se pune acest articol și cineva vrea să modifice legea peste 5-10 ani o poate modifica inclusiv cu acest articol. Dar să vedem în plen dacă va fi majoritate pentru o variantă sau alta, pentru a se accepta acest amendament sau nu și, în funcție de asta, legea va avea o formă sau alta. Ceea ce e foarte important este că există certitudinea că statul va încasa sume importante. O să intervin zilele următoare ca să prezentăm cifre reale, nu calcule făcute pe genunchi și de asemenea că jumătate din gaze va fi exploatată pe piața din România e importantă pentru noi”, a punctat Dragnea.

Întrebat dacă are emoții pentru votul final, acesta a răspuns: „Nu, că nu e platoul meu. Îmi doresc foarte mult ca această lege să treacă pentru că este importantă pentru România”.

Camerei Deputaților va vota, miercuri, în calitate de for decizional, legea offshore privind condițiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră. Investitorii sunt obligați să tranzacționeze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajați trebuie să fie români.

Comisiile reunite de industrii, administrație publică și buget din Camera Deputaților au adoptat, marți, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

„Nu am abdicat și mă bucur că au rămas niște principii în picioare, mă refer la procentul de 50% din producția de gaz tranzacționată pe bursa din România, a rămas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel încât atunci când tragem linia statul român și cu investitorii au un câștig echilibrat. Statul român și investitorii își împart în mod echitabil profitul gazului din Marea Neagră. Am acceptat faptul că nouă, statului român, ne aparțin gazele, lor le aparție tehnologia și am acceptat și este foarte normal ca investitorii să își deducă investițiile”, a declarat marți, la finalul ședinței, președintele grupului PSD din Camera Deputaților, Daniel Suciu.

Cu privire la profiturile pe care le vor obține statul român și investitorii în urma legii offshore, vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian a spus, marți, că potrivit evaluărilor raportul este „50 – 50 cu anumite oscilații”

„Punctul în jurul căruia se învârt toate evaluările este 50-50, sigur cu anumite oscilațiile în funcțiile de scenariile și ipotezele pe care le are fiecare. Însă noi socotim că față de evaluările privind acordul comercial în sine trebuie să adăugăm și alte elemente, precum TVA, alte taxe și impozite și contribuții la buget, apoi taxele care vin din circulația gazelor pe conducte, efectele pe industria orizontală, deci efectele acestei legi vor fi benefice pentru statul român”, a indicat Vosganian.

Regim fiscal specific activității de exploatare

Camera Deputaților a adoptat, marți, un amendament al PNL, la legea offshore, potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere li se aplică regimul fiscal specific aplicabil activității de explorare, dezvoltare și abandonare desfășurate în baza acordurilor existente.

Deputații au votat un amendament propus de PNL potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere li se aplică regimul fiscal specific aplicabil activității de explorare, dezvoltare și abanandonare desfășurate în baza acordurilor existente.

„Alin 1 art 18: Titularilor acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore , aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li, se aplică pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferentă acestor cote și regimul fiscal specific aplicabil activității de explorare, dezvoltare și abandonare, desfășurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare la prezentei legi”, prevede amendamentul PNL votat de Camera Deputaților.

Deputatul PNL, Virgil Popescu, a precizat că este vorba de un principiu la care PNL ține foarte mult, motiv pentru care „este nenegociabil” , fiind vorba de principiul stabilității și predictibilității.

„Nu putem avea pretenții de a avea investiții, de a fi o țară credibilă, dacă nu avem predictibilitate și stabilitate”, a spus Popescu.

Liderul deputaților social-democraților, Daniel Suciu, a precizat că PSD va susține această clauză de stabilitate, adăugând că „e un semnal foarte bun pe care Parlamentul și partidele pot să-l dea și României și investitorilor”.

„Partidul Social Democrat va susține acest amendament. Cred că pot să iau de bun ce mi-au spus colegii de la Partidul Național Liberal că discutăm între bărbați fiind vorba de o lege pentru România. (..) Este important ca pe un proiect atât de important să putem găsi resurse de mediere și de înțelegere. Statul român este protejat de această lege. Profitul se împarte echitabil între România și investitori, iar ceea ce se va întâmpla cu potențialii viitori investitori va trebui să discutăm din nou pe o nouă legislație pentru că dacă operăm astăzi acest articol de stabilitate va trebui să reluăm discuțiile cu ceea ce se va întâmpla după.”, a afirmat Suciu.

La rândul lor, deputatul ALDE, Varujan Vosganian, a spus că ALDE va susține amendamentul PNL. „Este un exemplu de solidaritate! Eu cred că legea offshore poate contribui la maturitatea clasei politice”.

Propunerea de amânare a dezbaterii, respinsă

Deputatul USR Tudor Benga a apreciat în plenul Parlamentului că „este aberant ca votul pe un proiect atât de important să intre așa de repede în dezbaterea forului legislativ inferior”.

„Trebuie să avem cifrele asumate de statul român. Să lăsăm o săptămână ca aceste cifre să fie trecute și prin filtrul opiniei publice„, a adăugat Benga.

Propunerea USR a fost susținută și de PNL prin deputatul PNL Virgil Popescu. Liberalul a precizat că dezbaterile din comisii de specialitate au fost „un simulacru”.

Plenul Camerei a respins propunerea de amânare a dezbaterii cu 114 voturi împotrivă și 28 voturi pentru.

Comisiile reunite de industrii, administrație publică și buget din Camera Deputaților au adoptat, marți, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

„Nu am abdicat și mă bucur că au rămas niște principii în picioare, mă refer la procentul de 50% din producția de gaz tranzacționată pe bursa din România, a rămas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel încât atunci când tragem linia statul român și cu investitorii au un câștig echilibrat. Statul român și investitorii își împart în mod echitabil profitul gazului din Marea Neagră. Am acceptat faptul că nouă, statului român, ne aparțin gazele, lor le aparține tehnologia și am acceptat și este foarte normal ca investitorii să își deducă investițiile,” a declarat la finalul ședinței de marți, președintele grupului PSD din Camera Deputaților, Daniel Suciu.

Cu privire la profiturile pe care le vor obține statul român și investitorii în urma legii offshore, vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian a spus, marți, că potrivit evaluărilor raportul este „50 – 50 cu anumite oscilații”

„Punctul în jurul căruia se învârt toate evaluările este 50-50, sigur cu anumite oscilații, în funcțiile de scenariile și ipotezele pe care le are fiecare. Însă noi socotim că, față de evaluările privind acordul comercial în sine, trebuie să adăugăm și alte elemente, precum TVA, alte taxe și impozite și contribuții la buget, apoi taxele care vin din circulația gazelor pe conducte, efectele pe industria orizontală, deci efectele acestei legi vor fi benefice pentru statul român”, a indicat Vosganian.

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligația ca minim 25% din numărul mediu anual de angajați utilizați în vederea derulării acordurilor să fie cetăteni români cu rezidență fiscală în România, prevede proiectul de lege care intră la vot final.

Astfel, prin derogare de la Codul muncii, programul specific de lucru se organizează ținând cont de următoarele: „(a) durata medie normală a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore este de 168 ore/lună, calculată raportat la o perioadă de referință de 12 luni; orele lucrate de salariații care desfășoară activitate offshore în afara timpului de muncă stabilit conform acestei litere, calculat la o perioada de referință de 12 luni vor fi considerate ore suplimentare și vor fi compensate, în conformitate cu prevederile lit.b); durata maximă a timpului de muncă pentru salariații care desfășoară activitate offshore nu poate depăși media de 48 ore/săptămână, inclusiv orele suplimentare, calculate la o perioadă de referință de 12 luni; (b) orele de muncă suplimentară se compensează cu un spor de minimum 75% din salariul de bază orar pentru fiecare oră suplimentară prestată și nerecuperată cu timp liber corespunzător în perioada de referință de 12 luni prevăzută la lit.a).”

În ceea ce privește taxarea companiilor de către statul român, proiectul prevede că „Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”, potrivit textului de lege trimis plenului Camerei Deputaților pentru vot final.

De asemenea, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, inclusiv filialele acestora și/sau aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară efectiv atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligați la calcularea, declararea și plata impozitului asupra veniturilor suplimentare offshore.

„Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore”, prevede legea.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmentul upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință.

„Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;

c) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

d) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

e) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

f) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

g) 55% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

h) 60% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

i) 70% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 190 lei/MWh”, prevede proiectul.

Limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, mai stipulează proiectul legislativ.

De asemenea, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și a racordurilor la sistemului național de transport gaze naturale, precum și pentru finanțarea altor investiții stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Investițiile luate în calcul pentru deducerea din impozitul pe veniturile suplimentare nu pot face obiectul altor deduceri, mai prevede proiectul legii offshore. De asemenea, investitiile luate în calculul deducerii din impozitul pe veniturile suplimentare nu sunt luate în calculul rezultatului fiscal al perioadelor de plată a impozitului pe profit, în sensul în care pentru acestea, nu sunt acceptate reduceri/scutiri de impozite sau deduceri de costuri, acestea fiind considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

O altă prevedere se referă la faptul că titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, începând cu data intrării în vigoare a legii, „în măsura în care contractează vânzarea de gaze naturale pe piața angro, într-un an calendaristic, au obligația să încheie, în anul calendaristic în care livrează gazele naturale, contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, pentru vânzarea unei cantități minime de gaze naturale care nu poate fi mai mică decât cea reprezentată de o cotă procentuală de 50% din cantitatea de gaze naturale din producția proprie contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv, în calitate de vânzător. Cantitatea de gaze naturale contractate pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, se vinde în baza unei proceduri avizate de ANRE astfel încât cumpărătorii de gaze naturale să nu poată să fie condiționați de cumpărarea unei cantități minime impuse de către vânzător”.

Durata inițială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani, prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea titularului acordului petrolier referitor la perimetre petroliere offshore, cu condiția îndeplinirii în totalitate a programelor de lucrări stabilite de ANRM prin acordul petrolier, mai prevede actul normativ.

Comisiile reunite de industrii, administrație publică și buget din Camera Deputaților au admis, marți, amendamente la proiectul legii offshore, astfel încât zona de protecție în cazul unor descoperiri arheologice s-a redus de la 200 de metri la 50 de metri.

Un alt amendament introdus marți în comisii spune că firmele vor fi obligate să depună o declarație prin care să-și asume plata reparațiilor pentru eventuale daune aduse mediului. Potrivit proiectului de lege offshore, titularii acordurilor petroliere depun la Ministerul Energiei o „documentație” care va fi anexată cererii privind emiterea actului de autorizare pentru lucrările offshore. Fără această documentație, Ministerul Energiei nu poate emite actul de autorizare în privința lucrărilor offshore. Comisiile de specialitate din Camera Deputaților au adoptat, marți, un amendament în sensul în care documentația obligatorie pe care trebuie să o depună investitorii va conține și „Declarația titularului acordului petrolier privind suportarea costurilor reparării daunelor cauzate mediului”. Grupurile parlamentare PSD-ALDE, inițiatori ai amendamentului, susțin că măsura „se justifică în cazul unui litigiu”.

foto: youtube.com

Articole recomandate