Deputatul Bogdan Diaconu vrea ca „romii” să devină din nou „țigani”. Reacția a venit prompt: „Cam atât îl duce mintea! Din punctul meu de vedere, despre idioți, numai de bine!”

Proiectul de lege privind revenirea la denumirea de „țigani” pentru persoanele de etnie romă, pe care deputatul și liderul Partidului România Unită (PRU) Bogdan Diaconu intenționează să-l depună la Parlament, a provocat un val de comentarii în mediul online. Asta pentru că, înainte de toate, Diaconu l-a pus în „dezbatere publică” pe pagina sa de Facebook.

Vehementă a fost însă și reacția președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, care a catalogat ideea deputatului PRU ca fiind una „inoportună” și menită doar să atragă capital politic.

„Denumirea de rom este cea mai potrivită și nu aceasta este problema de fond cu privire la situația comunității rome și la relațiile interetnice dintre romi și majoritari, respectiv alte comunități„, a declarat Csaba Asztalos pentru gândul. „Nu acesta este elementul cheie în ce privește comunitatea romă sau relațiile interetnice. Aceasta este o falsă problemă! E adevărat, se poate câștiga capital politic, pentru că dacă am măsura prin studii sociologice, majoritatea celor intervievați ar fi de acord cu parlamentarul… Dar ar fi bine să se aplece asupra problemelor reale care există în comunitățile vulnerabile”, a adăugat președintele CNCD.

FOTO: Mediafax (Mihai Dăscălescu)

Cât privește principalul argument pe care deputatul PRU l-a prezentat în expunerea de motive a proiectului legislativ, și anume „evitarea confuziei care are loc în străinătate între denumirea de român și cea de rom„, Csaba Asztalos a subliniat că este, de asemenea, eronat.

„Nu e vorba de nicio confuzie; confuziile sunt elemente rasiste sau comportamentale care nu țin de etnie, ci țin de fiecare om în parte”, a explicat el. „Dincolo de acest aspect, și romii din România sunt în primul rând cetățeni români. Evident ca oricărui cetățean din această țară în străinătate i se realizează apartenența pe cetățenie, și nu cea etnică. Ei sunt cetățeni români. Punct. Dacă unul se declară sau nu ca fiind etnic, este dreptul său”, a conchis Csaba Asztalos, președintele CNCD.

Gelu Duminică, Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”: „Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea!”

O părere similară a exprimat și Gelu Duminică, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună” și profesor asociat la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, din cadrul Universității București. Contactat de gândul pentru a comenta proiectul de lege propus de Bogdan Diaconu, acesta a izbcnit inițial în râs: „Aceasta este reacția mea la acest proiect! Chiar vă rog să o transmiteți”, a spus el ironic.

Ca și președintele CNCD, și Gelu Duminică a apreciat totul ca fiind o simplă campanie de imagine pe care liderul PRU încearcă să și-o facă: „În general, dacă cineva vrea să-și facă puțină campanie, mai ales din punct de vedere politic, începe să se lege de grupurile care sunt nepopulare în România„, a afirmat Duminică.

„Dar cum evrei nu prea mai avem în România, pentru că alți oameni de genul domnului Diaconu au avut grijă ca ei să nu mai existe, hai, deci, să dăm în cei care se apără mai puțin, respectiv în romi. În momentul în care România are sintagme de genul dacă nu stai cuminte, vine țiganul și te fură sau țiganul e țigan și nu e om nici în ziua de Paști etc, nu putem să venim și să spunem că o comunitate ad integrum să se denumească în felul în care mentalitatea domnului Diaconu o vede. Ce putem să zicem? Cam atât îl duce mintea! Cred că îi dăm prea multă importanță și dumnealui și inițiativei pe care o promovează. Cred că nu facem decât să răspundem în momentul de față strategiei pe care dumnealui a avut-o. Numai câtă publicitate și apariții a avut în ultima perioadă pe moca. A auzit lumea și de dumnealui și de minusculul lui partid„, a comentat Gelu Duminică.

FOTO: Mediafax (Răzvan Chiriță)

Totodată, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună” a amintit că inițiative similare au fost numeroase în ultimii ani, dar că au rămas fără succes.

Mai mult, în ediția din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definițiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum „rom”, „jidan” sau „țigan”. Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări făcute de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Academiei Române și Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” de a schimba felul în care este definit cuvântul „țigan” în DEX. CNCD le-a recomandat celor două instituții să pună în dreptul celei de-a treia definiții a cuvântului „țigan”, „epitet dat unei persoane cu apucături rele”, cu precizarea că acest sens este unul peiorativ.

„Parcă dacă de mâine s-ar numi struțo-cămile, situația ar fi alta”

„Lucrul acesta credeam că s-a calmat în momentul în care CNCD-ul a dat clar decizii precizând că folosirea termenului de țigan este adesea peiorativă. A scoate de la naftalină aceleași idei care există din 1990 și care de fiecare dată au fost sortite eșecului, înseamnă cel puțin că nu ai pic de originalitate„, a spus Duminică.

„În rest, din punctul meu de vedere, despre idioți, numai de bine! Din punctul meu de vedere, discriminarea și readucerea unor termeni profunzi rasiști în limbajul public ca și denominație pentru o minoritate este cel puțin o idioțenie. În rest, vor exista tot timpul partide naționaliste, partide care vor scoate de la naftalină nevoia de a ne diferenția de ceilalți și superioritatea noastră. Vor exista până când va exista rasa umană: vor exista oameni care se consideră superiori pentru că sunt heterosexuali, oameni care se consideră superiori în România pentru că sunt buni creștini, față de pocăiți, oamenii care consideră că Biblia este mai importantă decât Coranul, oameni care să considere că țiganii – și subliniez țiganii – nu trebuie să se asemene cu românii. Tuturor le spun că sunt niște idioți„, a continuat acesta.

Ce am câștiga din înlocuirea cuvântului rom cu țigan? Absolut nimic, consideră președintele Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”.

„E dureros și enervant uneori că singura lege pe care parlamentarii români se gândesc să o propună atunci când este vorba despre situația romilor din România, este să nu îi mai numim romi, ci țigani. Parcă dacă de mâine s-ar numi struțo-cămile, situația ar fi alta. Că dacă cerșetorul din afară, de pe străzi, este struțo-cămilă din România, creează o mai mică imagine negativă, decât romii care sunt în afara României. Dacă țigan este un termen atât de frumos, de ce, spre exemplu, la meciurile de fotbal, când ne strigă o altă galerie țiganii!, ne supărăm? Dacă ne strigau nemților!, ne supăram?„, a argumentat el.

„Repet, îi numim struțo-cămile. Și ce? O să crească naționalismul? O să meargă românul pe stradă mult mai fericit? În afară, când vor merge, va curge lapte și miere? Vor fi primiți cu flori? Atunci ar trebui să schimbăm și parlamentarii din România – o să îi propun domnului Diaconu să facă o inițiativă legislativă -, să renunțăm la Parlament pentru că este corupt și pentru că imaginea României în afară este că este o țară coruptă… În mod normal nu ar fi trebuit să comentăm idioțenii de genul acesta și să le punem acolo unde le este locul: în întuneric”, a mai spus Gelu Duminică.

Declarația de la Ibașfalău, 1919: „Să nu se mai folosească pentru noi și următorii noștrii numirea (porecla) ca batjocură țigan„

În final, președintele Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a făcut referire la dreptul la autodefinire al unui popor, amintind că dorința comunității rome de a înlătura cuvântul „țigan”, adresat în mod peiorativ, este veche de aproape un secol.

„Pe 27 aprilie se împlinesc 96 de ani de la prima adunare a romilor din România, în 1919, la Ibașfalău, județul Sibiu. Imediat după Unire, liderii romilor s-au întâlnit. Știți ce cereau, printre altele, reprezentanții romilor de atunci? Să se schimbe denumirea de batjocură țigan„, a explicat el. „96 de ani și încă avem această dezbatere. Este jignitor pentru români, nu pentru romi.Dacă altceva nu reușim să facem decât asta, înseamnă ori că rasismul este atât de puternic în sufletul nostru, ori că ne merităm deputații de genul domnului Diaconu”, a mai spus Gelu Duminică în cele din urmă.

FOTO: Declarața de la Ibașfalău: „(…) ne rugăm ca de aci înainte, în toate actele oficiale românești să nu se mai folosească pentru noi și următorii noștrii numirea (porecla) ca batjocură țigan, ci aceasta, dacă nu se șterge cu totul chiar din uzul oficial, să se circumscrie cu o altă numire care se va afla de corespunzătoare (…)”

În 1993, Consiliul Europei recomanda folosirea termenului „rom”. În 1995, un memorandum al ministrului de Externe Teodor Meleșcanu recomanda revenirea la termenul „țigan”, pentru a nu se face o confuzie între „rom” și „român”. Totuși, în anul 2000, un alt memorandum (Nr. D2/1094 din 29.02.2000) al ministrului de Externe de atunci, Petre Roman, recomanda, încă o dată, folosirea cu precădere a termenului „rom”.

În anul 2012, în urma mai multor demersuri ale Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Asociației Rromilor „Egalitate de Șanse” Tulcea și Asociației ACCEPT, și având în vedere Hotărârea nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Institutul de Lingvistică „ Iordan – Al. Rosseti” a publicat o nouă ediție a Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX). Atunci, au fost revizuite definițiile a 30 de cuvinte care făceau trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Institutul a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii și tendențioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă.

Astfel, Academia Română a definit cuvântul „rom” drept „termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic”, făcând precizarea că termenul „țigan” este considerat peiorativ, potrivit MEDIAFAX.

La explicația cuvântului „țigan” este făcută precizarea „adesea peiorativ”, însă termenul denumește în continuare o persoană aparținând unui ansamblu de populații din N-E Indiei care au migrat și în Nordul Africii și ulterior în cele două Americi, care vorbesc o limbă indoeuropeană și duc o viață nomadă. Un al doilea sens este „epitet dat unei persoane brunete”, iar cel de-al treilea, „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”, înlocuindu-se sintagma „cu apucături rele” din tirajul anterior al DEX.

Cu toate acestea, zilele trecute, Bogdan Diaconu, deputat și liderul Partidului România Unită, a propus revenirea la denumirea de „țigani” pentru persoanele de etnie romă.

FOTO: Facebook//Bogdan Diaconu

„Sunt conștient că acest proiect va naște multe controverse, dar trebuie să ținem cont de felul în care românii din străinătate au de suferit în urma confuziei dintre romi și români. Am primit mii de solicitări să pun capăt acestei confuzii care ne-a afectat teribil în ultimii ani”, a scris Diaconu pe blogul personal.

El adăugat că această confuzie a adus prejudicii de imagine României, dând ca exemplu documentarul „The Romanians are coming” difuzat de canalul britanic Channel 4, și a catalogat drept o „greșeală majoră” memorandumul ministrului de Externe Petre Roman în anul 2000.

„Din textul memorandumului se vede cum statul român s-a arătat dispus să accepte această denumire deși contravenea direct intereselor sale și avea să dea naștere unor confuzii dramatice pentru românii aflați în afara granițelor. Prezentul proiect de lege își propune să remedieze această confuzie și să readucă lucrurile în făgașul lor firesc”, completat deputatul PRU.