Deputatul PDL Mircia Muntean, condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare

Deputatul PDL Mircia Muntean a fost condamnat de ICCJ la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacții nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de mașini furate.

Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, miercuri, pe deputatul PDL Mircia Muntean la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Instanța a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de șase ani.

În același dosar, instanța i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an și șase luni de închisoare cu suspendare și pe Ovidiu Horațiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare.

Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsă care a fost contopită cu o alta de trei ani de închisoare, primită într-un alt dosar. Instanța a constatat că în cazul lui Moraru a fost executată integral pedeapsa de trei ani de închisoare.

În cazul lui Iosif Man, instanța a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Judecătorii au admis în parte acțiunea civilă formulată de Ministerul de Finanțe și i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean și pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moștenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda calculată de la 25 martie 1999 până la plata integrală a sumei stabilite ca prejudiciu.

Instanța a anulat trei titluri de proprietate și trei procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pătrați de teren, în zona Bejani, emise pe numele lui Iosif Man, Aurel Pop și Carol Panduru.

Judecătorii au mai anulat tranzacția din 25 martie 1999 încheiată între Primăria municipiului Deva, Comisia Județeană și Comisia Locală pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop și Carol Panduru, un contract de vânzare-cumpărare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man și Shell România SRL, precum și autorizația de construcție din 23 august 1998.

Decizia instanței supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători.

Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacții nelegale de terenuri.

Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 până în 2012, când a câștigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD.

Dosarul a fost judecat mai întâi la Judecătoria Sectorului 2 București, fiind mutat, în februarie 2013, la instanța supremă, competentă să judece cauze în care sunt acuzați parlamentari.

Iosif Man a fost acuzat de contrabandă cu autoturisme de lux furate și fals, după ce, în perioada 1999-2002, a indigenizat, prin RAR Deva, aproximativ 190 autoturisme de lux furate din Occident, majoritatea având seriile modificate.

La percheziția efectuată la domiciliul lui Iosif Man din comuna hunedoreană Braniștea, în 10 octombrie 2003, au fost găsite în garaj trei dosare cuprinzînd documente referitoare la vânzarea unui teren de 3.200 de metri pătrați, contra sumei de 192.000 de dolari. Tranzacția fusese încheiată între Iosif Man – personal și ca reprezentant al lui Carol Panduru și al lui Aurel Pop – pe de-o parte și o companie de distribuție a produselor petroliere, pe de altă parte, terenul fiind situat în municipiul Deva, în zona Drumului Național (DN) 7, potrivit procurorilor.

Din documentele ridicate de la Iosif Man a rezultat că acesta deținea terenul în baza unei hotărîri judecătorești de „expedient”, ca urmare a unei tranzacții încheiate între Man, Panduru, Pop și Primăria Deva, reprezentată de Mircia Muntean.

În urma verificării actelor ce au stat la baza acestui schimb a rezultat că Iosif Man, Carol Panduru și Aurel Pop au solicitat, în 1998, atribuirea unei suprafețe de teren în zona DN 7, intravilan, uzând de calitatea de revoluționari. Comisia locală a propus Comisiei județene de aplicare a Legii 18/1991 privind fondul funciar atribuirea de teren către cei trei, fiind stabilită suprafața de o mie metri pătrați de teren extravilan din rezerva constituită la nivelul Comisiei Locale Deva.

Procurorii l-au acuzat pe Mircia Muntean că a dispus abuziv punerea în posesie a celor trei, pentru o suprafață de câte 5.225 de metri pătrați fiecare, eliberând titlul de proprietate la 1 martie 1999, pentru terenul situat în zona Bejan.

În 8 martie 1999, Mircia Muntean a formulat o acțiune în justiție, solicitând anularea titlurilor, iar în cursul procesului – desfășurat la Judecătoria Deva – ar fi încheiat o tranzacție prin care a cedat celor trei un teren cu o suprafață de 5.838 de metri pătrați în zona DN 7.

Potrivit procurorilor, acest teren era proprietate publică a statului și nu putea face obiectul unui act de dispoziție a primarului, care nu are atribuții în acest sens, competența în materie revenind Comisiei Locale. Terenul a fost trecut în proprietatea publică a statului român prin Decretul de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr. 113/1982 și se afla în administrarea Ministerului Apărării Naționale.

Astfel, Iosif Man, Carol Panduru și Aurel Pop au intrat în proprietatea terenului, pe care ulterior l-au înstrăinat. După obținerea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, Iosif Man, având împuternicire, a vândut, în luna mai 1999, terenul către compania Shell.

La sfârșitul lunii octombrie 2003, polițiștii și procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție au ridicat din biroul lui Mircia Muntean, de la Primăria Deva, mai multe documente, printre care procesele verbale ale ședințelor Consiliului Local din perioada septembrie 1998 – iunie1999 și ianuarie 2002, precum și dosarele pentru terenurile atribuite lui Iosif Man, Carol Panduru și Aurel Pop.

Procurorii arătau că prejudiciul produs statului a fost estimat la 360.000 de dolari.

Anchetatorii mai arătau că Iosif Man, Claudiu Man, Ovidiu Boldor și Cornel Moraru se ocupau cu traficul internațional de mașini. Autoturismele furate din străinătate erau aduse în țară, cel mai adesea cu numere de înmatriculare furate de la alte vehicule, iar apoi erau indigenizate în baza unor acte false și vândute fără să li se spună cumpărătorilor despre proveniența ilicită.