Disputa pe Consiliul European, tranșată astăzi de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională (CC) discută, miercuri, sesizarea președintelui Traian Băsescu privind conflictul juridic de natură constituțională în cazul reprezentării României la Consiliul European.

Curtea Constituțională a confirmat, pentru MEDIAFAX, că președintele Traian Băsescu a formulat o sesizare pe acest subiect, care va fi discutată miercuri.

Premierul Victor Ponta a declarat, marți, că în discuția de aproximativ zece minute pe care a avut-o cu președintele Traian Băsescu luni, înainte de ședința CSAT, nu a reușit să îl convingă pe șeful statului să meargă el la Bruxelles.

ACTUALITATE Bogdan BALANIȘCU: „E clar că e nevoie de un Guvern cât mai repede pentru a opri această criză politică”

21:58

ALEGERI 2024 Surse Snoop.ro: ANAF susține că PNL a plătit campania „Echilibru și verticalitate” aflată în slujba lui Călin Georgescu pe TikTok

21:52

Ponta a spus că, în opinia sa, România va avea totuși un mandat de reprezentare comun și echilibrat.

Premierul Victor Ponta a declarat agenției MEDIAFAX că diferendul reclamat de președintele Băsescu la Curtea Constituțională este între Președinție și Parlament, iar judecătorii Curții pot doar constata existența unui conflict, care nu poate fi însă soluționat decât prin modificarea Constituției.

„Sunt surprins, pentru că Administrația Prezidențială tocmai declarase că nu are niciun conflict cu Guvernul și acum aflu că a cerut constatarea unui conflict între președinte și guvern. În al doilea rând, președintele nu cu Guvernul trebuia să ceară conflictul, ci cu Parlamentul; Parlamentul este cel care a adoptat o Declarație politică referitoare la reprezentarea la Consiliul European, Guvernul nu a făcut nimic în acest sens, ci doar a propus Parlamentului, deci conflictul președintelui este cu Parlamentul, nu cu mine”, a spus Ponta.

El a arătat totodată că, în cazul în care Curtea Constituțională va constata că există un conflict între puterile statului, atunci, conform Constituției și legii, acel conflict trebuie soluționat, lucru posibil însă prin modificarea Constituției.

„Nu Curtea poate spune cine are dreptate, acel conflict trebuie soluționat prin modificarea Legii Constituționale”, a spus Ponta.

El a precizat, din nou, că acest conflict este între Președinție și Parlament, dacă președintele nu recunoaște Declarația adoptată de către Legislativ.

Premierul a mai declarat, tot marți, că miercuri dimineață va merge la Curtea Constituțională, unde se discută sesizarea depusă de președintele Traian Băsescu privind reprezentarea la Bruxelles, iar joi va pleca la Consiliul European.

Ponta a spus, întrebat dacă va ține cont de decizia pe care Curtea o va adopta miercuri privind reprezentarea la Bruxelles, că el trebuie să țină cont de ceea ce a decis Parlamentul.

„Dacă Curtea va decide că există un conflict între Parlament și președinte, nu sunt eu cel care trebuie să-l rezolv. (…) Guvernul nu se află în conflict cu președintele pe această temă. Dacă președintele se declară nemulțumit de declarația Parlamentului, atunci poate să ceară Curții constatarea unui conflict între Parlament și președinte”, a spus Ponta.

În urmă cu două săptămâni, Parlamentul a adoptat, cu 249 de voturi „pentru”, 30 de voturi „împotrivă” și două abțineri, Declarația propusă de USL potrivit căreia primul-ministru, și nu președintele, trebuie să prezinte poziția României la lucrările Consiliului European din 28 iunie.

Președintele Traian Băsescu i-a trimis prim-ministrului Victor Ponta, în 20 iunie, o scrisoare în care îi atrage atenția că participarea la Consiliul European fără mandat din partea șefului statului echivalează juridic cu o însușire a unei atribuții constituționale a președintelui.

„Vă atrag atenția asupra faptului că absența unei aprobări exprese din partea președintelui României cu privire la mandatul participării la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, coroborată cu lipsa delegării exprese a prim-ministrului în calitate de reprezentant al statului român va echivala din punct de vedere juridic cu o însușire a unei atribuții constituționale a președintelui României de către prim-ministru”, se arată în scrisoarea trimisă de președinte, potrivit Antena 3.

Ministerul de Externe a transmis, în 20 iunie, la Comisia Europeană componența delegației României pentru reuniunea Consiliului European de la finele lunii iunie, care îi include pe primul-ministru Victor Ponta ca șef al delegației, ministrul Afacerilor Externe și ministrul Afacerilor Europene, nu și pe președintele Traian Băsescu, anunța premierul Victor Ponta.

Președinția a trimis Ministerului Afacerilor Externe, încă din 19 iunie, o listă cu componența delegației României pentru reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie, iar în aceasta, ca șef al delegației, era menționat președintele Traian Băsescu, declara, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al șefului statului Bogdan Oprea.

În 17 mai, președintele Curții Constituționale Augustin Zegrean declara, referitor la reprezentarea României la Bruxelles, că la Consiliul European ar trebui să meargă președintele, așa cum a făcut și până acum, fapt necontestat de nimeni până în prezent, precizând că răspunsul se găsește în Constituție

Pe de altă parte, Zegrean a spus că, dacă ar da un răspuns la această întrebare, nu ar mai putea participa la judecata unei astfel de sesizări către Curtea Constituțională.

„Răspunsul se găsește în Constituție. Șeful statului a fost până acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu știu de unde a apărut această discuție”, spunea atunci Zegrean, răspunzând unei întrebări referitoare la cine ar trebui să participe la Consiliul European dintre președinte și premier.

Întrebat dacă CC este competentă să se pronunțe pe o asemenea chestiune, Augustin Zegrean a spus că instituția este competentă să răspunsă oricărei întrebări legate de dreptul constituțional.

„Dar răspunsul îl găsiți în Constituție.Cine vrea un răspuns la această chestiune, îl invităm să citească în Constituție”, a precizat Zegrean.

Despre interpretabilitatea articolelor 80, 91 și 102 din Constituție, Zegrean a spus că aceasta „dă măreția dreptului”.

„Dacă ar fi textele stricte, cu un singur înțeles, nu ar mai fi nevoie de Curtea Constituțională”, a adăugat Zegrean.