DNA cere trei ani de închisoare cu executare pentru Tăriceanu. Ultima mutare în apărarea șefului Senatului. „Acuzațiile se bazează pe speculații, mistificări și contradicții grave”. UPDATE

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit pronunțarea în dosarul de mărturie mincinoasă, în care DNA a cerut trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu, pentru data de 22 mai.

Procurorul DNA a cerut, marți, la ultimul termen al dosarului în care Călin Popescu Tăriceanu e acuzat de mărturie mincinoasă, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru acesta.

„Apreciem că dincolo de orice dubii rezultă săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă pentru care solicităm condamnarea la pedeapsa cu trei ani cu executare. Pedeapsa de trei ani e cea mai potrivită pentru a satisface scopul”, a declarat, în instanță, procurorul DNA.

Avocatul președintelui Senatului a solicitat, în timpul procesului, excluderea probelor privind procesele legale privind interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranță națională în perioada 2008-2014.

„Vă solicit să excludeți din această cauză probele privind procesele verbale ce vizează interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranță națională, din perioada 2008-2014. Evoluția realității juridice mă obligă să fac aceste solicitări, care se completează cu recentul interviu al președintei ÎCCJ, doamna Cristina Tarcea. A recunoscut că în perioada 2008-2014 nu a existat cadrul legal pentru interceptări. Ideea de baza a solicitării e ca nu a existat cadru legal. Interceptările pe siguranță națională nu pot fi considerate mijloc de probă. Noi nu am contestat conținutul interceptărilor, ci am contestat, în cameră preliminară, legalitatea”, a spus apărătorul.

Totodata, avocatul lui Călin Popescu Tariceanu a solicitat achitarea clientului sau, invocând în acest sens aspecte din lege, care subliniază motivele unei achitări: fapta nu există, fapta nu e prevăzută de legea penală sau nu există probe care să dovedească săvârșirea infracțiunii.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că acuzațiile din rechizitoriu sunt bazate pe „mistificări”, iar faptul că a fost „târât” în instanță i-a afectat familia și poziția publică.

„Onorată instanță, (…) cum am menționat și anterior, toate declarațiile le-am făcut sincer și cu bună credință și cu dorința de a da posibilitatea procurorului să cunoască ceea ce știu. Mă consider nevinovat și nu am urmărit să îngreunez cercetarea penală. Am constatat că acuzațiile se bazează pe speculații, mistificări și contradicții grave. Contradicțiile abundă în rechizitoriu. (…) Mi se pare că e un proces de intenție și se urmărește cu totul altceva decât scoaterea la lumină a adevărului. Subliniez că nu există nicăieri aspecte care să dovedească faptul că eram la curent cu existența dorinței de achiziționare a drepturilor succesorale de către Al României Paul. Nu există nici în declarațiile martorilor indicii. Se fac borderii și supoziții. Unele din cele spuse astăzi nici nu se regăsesc în rechizitoriu. (…) Procurorul susține că Remus Truică și-a cumpărat motocicleta din firma mea, nu e adevărat. (…) Întreg esafodajul se prăbușește pentru că nu există mobilul mărturiei mincinoase. Nu pot ascunde că am fost târât în acest proces, care m-a afectat, mi-a afectat familia și poziția publică”, a spus marți, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în ultimul cuvânt în fața magistraților.

Pe de altă parte, reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a spus că președintele Senatului a dat dovadă de aroganță în timpul audierii sale și că, din probele administrate, rezultă faptul că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

„Din probele administrate, a reieșit că nu a spus adevărul. (…) Călin Popescu Tăriceanu, ca martor, sub jurământ, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la opt împrejurări despre care a fost întrebat. (…) Fenomenul de mărturie mincinoasă nu trebuie acceptat ca o realitate cotidiană. Corecta înfăptuire a justiției reprezintă o valoare socială, iar mărturia mincinoasă reprezintă o pervertire a aflării adevărului. Ar fi greu de imaginat un sistem de justiție în care declarațiile martorilor ar fi lipsite de credibilitate în vederea aflării adevărului. Trebuie punctat că, în fiecare cuvânt al său, Călin Popescu Tăriceanu a făcut abstracție că afirmațiile lui sunt contrazise de probe, iar printr-un gest de totală aroganță a oferit justificări: că nu a înțeles ce ar fi trebuit să îi spună organului de urmărire penală. Aceasta este o explicație puerilă. (…) Se remarcă faptul că obligația de a fi onest îi este total străină. Din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească, apreciem că există dovadă asupra săvârșirii faptei de mărturie mincinoasă”, a spus reprezentantul Ministerului Public.

În 2016, procurorii DNA Brașov l-au trimis în judecată pe președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, alături de Dorin Marian, fost șef al Cancelariei premierului, dosarul având legătură cu declarațiile pe care cei doi le-au dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa.

Oricare ar fi decizia judecătorilor în primă instanță, aceasta poate fi contestată.