DNA reconstituie rețeta numirilor politice în funcții apolitice în Guvernul Ponta: „E rezolvată! Sunt cu premieru’, aici, la masă”. Cine este omul-cheie al numirilor în Guvern

Contrar discreției totale afișate public, din rechizitoriul procurorilor DNA în cazul „Duicu” șeful Cancelariei Primului-Ministru, Vlad Stoica, iese ca un om-cheie al Guvernul Ponta. Este cel care îi stabilește agenda premierului, cu toate că această atribuție i-ar reveni formal șefei de cabinet a lui Victor Ponta. Tot Vlad Stoica facilitează intrarea în Palatul Victoria, permisă celor din afară, potrivit regulilor interne ale SGG, doar pe baza unor fișe de acces cu numele celui invitat, a celui care face invitația și cu ora sosirii lăsate la SPP și păstrate maximum trei luni. Același Vlad Stoica, susțin procurorii, ține evidența propunerilor de numire în funcții venite de la partid, a CV-urilor parvenite pe linie politică și îi cheamă la Guvern, când este cazul, pe cei care urmează să formalizeze numirea, cu toate că nu le este superior ierarhic direct. ­Are însă, în toate aceste relații informale, o regulă de aur: nu discută la telefon aranjamente de partid.

În cele peste 300 de pagini câte conține rechizitoriul trimis în instanță la începutul acestei săptămâni, este însă descrisă, cu interceptări doveditoare, inclusiv rețeta numirilor în funcții a actualei guvernări. Un caz detaliat este cel al Elisabetei Ponea, împinsă la insitența lui Duicu pe pista de promovare la șefia unei direcții a DNA. Un altul al lui Ionel Georgescu, originar din Mehedinți, la acea dată subsecretar de stat în MAI, care râvnea la un post în conducerea Direcției Generale Antifraudă Fiscală a ANAF, supranumită de Victor Ponta „DNA-ul Fiscului”. În ambele situații, punctul comun îl reprezintă Vlad Stoica, șeful Cancelariei Primului-Ministru, având rang de ministru, nu și atribuții în numiri în afara Cancelariei ( Vezi Decizia 105 din 7 februarie 2013 privind stabilirea atribuțiilor Cancelariei Primului -Ministru ).

Pasul 1. Negocierea politică pentru o funcție apolitică: „E rezolvată! Sunt cu premieru’, aici, la masă”

SPORT Handbalistele străine, problemă NAȚIONALĂ? Ce măsuri propune Constantin Din, șeful FRH

12:03

FOTO Circulația tramvaielor 41 a fost blocată două ore în urma unui accident. Un șofer a ajuns cu mașina pe linie

11:59

La finele lunii iunie 2013, Guvernul a decis reorganizarea ANAF la nivelul căreia a fost înființată Direcția Antifraudă. Noua structură a fost prezentată public de premier ca fiind o schimbare majoră, „o structură care să nu mai stea toată ziua să controleze pe buticul din colț și firma care își plătește impozitele, ci să meargă țintit acolo unde avem probleme de evaziune fiscală: accize, combustibil, legume-fructe”. Oficial, „DNA-ul Fiscului” urma să lupte cu evaziunea fiscală, numirile la vârf, ca și în teritoriu făcându-se fără intervenții politice, ci prin concurs.

În realitate, primii șefi ai Antifraudei numiți de premierul Ponta în septembrie 2013 erau un fost director vamal cercetat de procurori pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, un comisar la Garda Financiară promovat treptat de PSD și care a avut o relație amoroasă cu Daciana Sârbu, un director de cabinet al șefilor ANAF în perioadele în care instituția a fost condusă de liberali, un șef de vamă care îi este naș fiului PSD Bihor, Ioan Mang, dar și un fost director la RA-APPS.

Chiar dacă umirile adjuncților au mai întârziat, aranjamentele erau făcute, la cel mai înalt nivel, din timp. Astfel, procurorii DNA invocă o întâlnire Ponta – Duicu din 8 iunie 2013 la restaurantul Joseph din Capitală, la finele căreia șeful CJ Mehedinți, PSD-istul Adrian Duicu, îi comunică protejatului său, Ionel Georgescu, convingerea sa că i-a obținut numirea la conducerea Antifraudei Fiscale.

Prânzul „împreună cu premierul Victor-Viorel Ponta”, notează procurorii, survenea ședinței politice a Biroului Permanent PSD din 8 iulie 2013, o zi de luni. La 13.52, Duicu îl sună pe Georgescu, cu vești:

IONEL GEORGESCU: Da ADI.

DUICU IOAN-ADRIAN: Sunt la restaurant JOSEF, pe strada doctor ION CUZINO, nu știu unde e.

IONEL GEORGESCU: Unde e asta, stai că nu te aud.

DUICU IOAN-ADRIAN: Strada doctor ION CUZINO…

IONEL GEORGESCU: Strada doctor ION CUZINO…asta ce…

DUICU IOAN-ADRIAN: Strada doctor ION CANTACUZINO, restaurantul JOSEF îi zice.

IONEL GEORGESCU: GIUSEPE, bine…

DUICU IOAN-ADRIAN: Vezi că problema ta s-a rezolvat acolo, ce-ai zis tu, ce vrei tu, la Direcția Antifraudă.

IONEL GEORGESCU: Hai că vin la tine și-mi spui.

DUICU IOAN-ADRIAN: E rezolvată! Sunt cu premieru’, aici, la masă.

IONEL GEORGESCU: Am înțeles. Vin în zonă după tine?

DUICU IOAN-ADRIAN: Vino aici! De aici vii și mă iei! Da.

IONEL GEORGESCU: Ok. Bine.

Notă: Sublinierile aparțin procurorilor DNA și au fost trimise în această formă instanței.

Pasul 2. Consilierul de legătură. „Să nu cumva să uite că mă fac de c….”

A doua verigă descrisă de procurori în lanțul numirilor în funcție pe căi ocolite este un consilier la Palatul Victoria intrat la rândul său în Guvern pe linie de partid. În acest caz este vorba despre Adrian Bădescu, consilier la Cancelaria Primului-Ministru și la PSD, un apropiat al lui Victor Ponta și lider al TSD Mehedinți.

Pe Adrian Bădescu îl sună Duicu în după-amiaza aceleiași zile, de 8 iulie 2013, cerându-i să-i transmită lui Vlad Stoica CV-ul Elisabetei Ponea avându-l ca destinatar final pe Victor Ponta. Tot Bădescu, arată o convorbire telefonică interceptată pe 12 august 2013, primește de la Duicu misiunea „să-i amintească lui Stoica Vlad-Ștefan de cele două „probleme” pe care Duicu Ioan-Adrian urmărea să le rezolve, respectiv numirea Elisabetei Ponea într-o funcție de procuror șef secție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și numirea lui Georgescu Ionel, fost director al Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, persoană apropiată lui Duicu Ioan Adrian, în funcția de director general al Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală)”, se arată în referatul DNA trimis în instanță.

Interesul lui Duicu era legat de faptul că numirile la Antifraudă urmau să se facă chiar în spătămâna respectivă:

DUICU IOAN-ADRIAN: Vlad e acia?

ADI BĂDESCU: E și Vlad. Da. Da’ n-a ajuns încă.

DUICU IOAN-ADRIAN: Te rog mult, du-te și spune-i de problemele ălea două, să nu uite de ele!

ADI BĂDESCU: Îi zic.

DUICU IOAN-ADRIAN: Deci, director general Antifraudă, cu ăla, cu Georgescu.

ADI BĂDESCU: Da. Da.

DUICU IOAN-ADRIAN: Știe. Că fac numirile săptămâna asta. Neapărat! Să nu cumva să uite că mă fac de căcat!

ADI BĂDESCU: Am înțeles.

DUICU IOAN-ADRIAN: Neapărat cu ăsta.

(…)

ADI BĂDESCU: Da. Și cu doamna.

DUICU IOAN-ADRIAN: Cu doamna. Da. Da.

ADI BĂDESCU: Da. Am înțeles.

Notă: Sublinierile aparțin procurorilor DNA și au fost trimise în această formă instanței.

Pasul 3. Șeful Cancelariei. „Te rog mult! Îi spui că te-ai văzut cu mine, nu prin telefon!”

Din ancheta procurorilor reiese că, pentru oficializarea unor numiri politice în funcții aparent apolitice, centralizarea s-a făcut la șeful Cancelariei premierului. Descrisă de cei care au ocupat funcția ca „un mic imperiu”, Cancelaria a fost înființată însă oficial ca o structură care să coordoneze toate agențiile guvernamentale cu funcție de control și care, din acest motiv, nu se puteau subordona ministerelor. Rolul șefului Cancelariei este, în general, unul de conturare a politicilor publice, a strategiilor, de coordonare a documentelor care ajung pe masa prim-ministrului. Nu însă de gestionare a numirilor care nu țin de aparatul de lucru al premierului.

În practică, liderii locali ai PSD apelează la șeful Cancelariei ca la mâna dreaptă a premierului. Vlad Stoica are însă pentru astfel de negocieri o regulă de aur: exclude discuțiile telefonice. Tot Adrian Duicu este cel care, indirect, o trădează denunțând-o.

DUICU IOAN-ADRIAN: Te rog mult! Îi spui că te-ai văzut cu mine, nu prin telefon!

ADI BĂDESCU: Da. Am înțeles.

DUICU IOAN-ADRIAN: Te rog mult de tot, Adi!

ADI BĂDESCU: Am înțeles. Nu uit. … Nu uit.

DUICU IOAN-ADRIAN: La Antifraudă, fac… înțeleg că săptămâna asta fac numirile.

ADI BĂDESCU: Da. Am înțeles.

DUICU IOAN-ADRIAN: Te rog mult!

ADI BĂDESCU: Mă duc peste el cum ajung la birou. Bine.

DUICU IOAN-ADRIAN: Hai!

ADI BĂDESCU: Să trăiți.

Notă: Sublinierile aparțin procurorilor DNA și au fost trimise în această formă instanței.

După arestarea preventivă a lui Adrian Duicu și publicarea primului rechizitoriu DNA în care se imputa traficul de influență făcut de acesta din „biroul oval” al Palatului Victoria, așa cum își asumă într-o interceptare,  Vlad Stoica a fost indicat de președintele Traian Băsescu drept cheia unor numiri care exclud instituția pe care o conduce.

„Șeful Cancelariei este unul din marii sforari. Nu numai la Eximbank, peste tot. Prim-ministrul își face treaba prin acest șef”, l-a indicat Băsescu, într-un interviu la B1, pe Vlad Stoica drept omul din umbra lui Victor Ponta în contextul unei discuții despre dosarul de corupție care vizează mai multe contracte guvernamentale, cel mai cunoscut fiind cel cu EADS.

Cine este Vlad Stoica

Fost șef de cabinet al lui Victor Ponta când actualul premier conducea Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, în Guvernul Boc, Stoica are în prezent în subordine 3 secretari de stat (Anca Alexandrescu, Radu Puchiu și Costin Mihalache), pe cei 6 consilieri de stat ai premierului (Geanina Pușcașu, Mirel Palada, Corneliu Vișoianu, Vasile Cepoi, Dragoș Andrei, Sorin Encuțescu, Luminița Odobescu) cu cabinetele lor (40 de consilieri politici) și 90 de funcționari publici.

Victor Ponta și Vlad Stoica au lucrat împreună în Guvernul Năstase la Corpul de Control al Prim-Ministrului. Dacă Ponta a plecat odată cu schimbarea Puterii, de la Guvern în Parlament, ca deputat, Stoica a rămas consilier la Corpul de Control și ulterior la Autoritatea de Control, preluată în 2005 la Cancelaria Prim-Ministrului.

Potrivit declarațiilor sale de avere, în timpul guvernării Tăriceanu a fost și angajatul Agenției Naționale Anti-Doping, cu un contract cu normă redusă. De aici este promovat, în ianuarie 2009, șef la cabinetul ministrului delegat de atunci Victor Ponta, pentru numai nouă luni însă, scurta perioadă în care PSD s-a aflat la guvernare.

După plecarea partidului de la Palatul Victoria, Vlad Stoica devine avocat. În noiembrie 2009 s-a înscris ca membru al Baroului București și și-a deschis un cabinet individual de avocatură în care a activat până la revenirea la Palatul Victoria, când s-a suspendat din Barou. Din octombrie 2009 apare și ca membru al Uniunii Juriștilor din România.

După instalarea lui Victor Ponta la șefia PSD, în 2010,  Vlad Stoica a început să frecventeze, în Kiseleff, ședințele conducerii partidului și a reprezentat în mai multe rânduri PSD în instanță, în calitate de împuternicit al actualului premier. Prima mașină, Volswagen Phaeton, folosită de Victor Ponta ca lider al PSD i-a fost pusă de altfel la dispoziție de prietenul său, Vlad Stoica. Mai multe detalii aici.