DNA se uită după „șeful ăl mare” de la Palatul Victoria. Cine este Vlad Stoica, copilotul din umbră al lui Victor Ponta

Unul dintre cei mai discreți demnitari ai Guvernului Ponta, Vlad Stoica se află, de un an și jumătate, în prima linie a funcțiilor guvernamentale. Cu toate acestea, șeful Cancelariei rămâne unul dintre personajale fantomatice ale Puterii. Nu apare în fotografii alături de premier, nu îl însoțește la evenimente, deși este cel mai de încredere om al său din Guvern, nu a făcut niciodată declarații publice. Pe 25 iunie, după audierea sa la DNA ca martor în dosarul „Duicu”, Vlad Stoica a justificat faptul că nu răspunde la întrebările jurnaliștilor cu argumentul că nu este „o persoană publică”. Indemnizațiile de la stat pentru pozițiile deținute ar însuma însă peste 5000 de euro lunar (5.300 de lei indemnizația de ministru și 18.000 de lei cea de membru al CIFGA al EximBank).

Mai mult, numărul doi din Palatul Victoria nu are, precum membrii Cabinetului, un CV publicat pe pagina de internet a Guvernului. Are însă rang de ministru, scaun la masa Guvernului, participă, așadar, la toate ședințele de Guvern, contrasemnează, potrivit predecesorilor săi, deciziile prim-ministrului și își pune semnătura pe toate actele normative inițiate de agențiile pe care Cancelaria le coordonează.

Gândul îi reconstituie, din documentele oficiale la care acesul nu este îngrădit, parcursul profesional și politic al celui care este, în acest moment, colaboratorul cel mai apropiat al premierului, omul din umbră căruia lideri ai PSD îi atribuie puteri mult peste funcția pe care o deține, șeful „micului imperiu” de la Palatul Victoria, așa cum este văzută Cancelaria de o parte dintre cei care au condus-o.

În ceea ce privește titulatura „șeful ăl mare”, omul despre care Adrian Duicu, interceptat de procurori, spune că „l-a chemat acolo, la Guvern”, pe 13 iunie 2013, pe șeful Poliției Române să-i ceară aranjarea unei funcții, foștii titulari ai funcției de șef al Cancelariei Primului-Ministru contactați de gândul exclud exercitarea unei astfel de puteri prin fișa postului. Concluzia legată de desemnarea „șefului ăl mare” le va aparține însă procurorilor a căror anchetă este încă în desfășurare.

Ascensiunea. De la raliuri la ședințele conducerii PSD

Pilot de raliu și avocat, Vlad Ștefan Stoica, un apropiat al premierului Victor Ponta, a fost numit pe 11 februarie 2013 șef al Cancelariei Primului-Ministru. Din această funcție, are acces la toate documentele adresate prim-ministrului, gestionează informațiile clasificate ajunse la Palatul Victoria, propune politici publice și ține legătura cu ambasadele ( Vezi Decizia 105 din 7 februarie 2013 privind stabilirea atribuțiilor Cancelariei Primului -Ministru ).

Liderii PSD îi atribuie însă puteri mult peste cele oficiale. Așa a ajuns numele lui Vlad Stoica în dosarul lui Adrian Duicu, șeful CJ Mehedinți arestat pentru fapte de corupție, indicându-l, în încercarea de a-l scoate pe Victor Ponta de sub orice suspiciune, drept „șeful ăl mare” care l-a chemat pe șeful Poliției Române la Guvern să-i garanteze numirea protejatului său, Ștefan Constantin Ponea, ca director adjunct la Ordine Publică.

Procurorii care îl anchetează pe Duicu au lansat însă, în momentul declarației acestuia în fața judecătorului din 3 aprilie 2014, și o altă teorie: că la Vlad Stoica s-ar fi aranjat să ajungă, prin lanțul Ionel Georgescu (subsecretar de stat la MAI originar din Mehedinți) – Adrian Bădescu (consilier la Cancelaria Primului-Ministru și la PSD, un apropiat al lui Victor Ponta și lider al TSD Mehedinți), cu detinația finală DNA sau Parchetul General, CV-ul procurorului Elisabeta Ponea, soția lui Ștefan Constantin Ponea, pentru numirea într-o funcție de conducere și transferul său din provincie la București. Acest traseu al CV-ului a fost negat de Adrian Duicu, în declarația de inculpat din 3 aprilie, aflată la dosar, fără alte explicații. Cert este că, din ultimele date adăugate la dosar pentru obținerea prelungirii mandatului de arestare a lui Duicu, pe 29 iunie, CV-ul Elisabetei Ponea a ajuns în cele din urmă la Guvern, ministrul Justiției propunând-o pe 4 septembrie 2013 Consiliului Superior al Magistraturii pentru o funcție de șef de secție la DNA. Ulterior a retras-o.

Fost șef de cabinet al lui Victor Ponta când actualul premier conducea Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, în Guvernul Boc, Stoica are în prezent în subordine 3 secretari de stat (Anca Alexandrescu, Radu Puchiu și Costin Mihalache), pe cei 6 consilieri de stat ai premierului (Geanina Pușcașu, Mirel Palada, Corneliu Vișoianu, Vasile Cepoi, Dragoș Andrei, Sorin Encuțescu, Luminița Odobescu) cu cabinetele lor (40 de consilieri politici) și 90 de funcționari publici.

Victor Ponta și Vlad Stoica au lucrat împreună în Guvernul Năstase la Corpul de Control al Prim-Ministrului. Dacă Ponta a plecat odată cu schimbarea Puterii, de la Guvern în Parlament, ca deputat, Stoica a rămas consilier la Corpul de Control și ulterior la Autoritatea de Control, preluată în 2005 la Cancelaria Prim-Ministrului.

Potrivit declarațiilor sale de avere, în timpul guvernării Tăriceanu a fost și angajatul Agenției Naționale Anti-Doping, cu un contract cu normă redusă. De aici este promovat, în ianuarie 2009, șef la cabinetul ministrului delegat de atunci Victor Ponta, pentru numai nouă luni însă, scurta perioadă în care PSD s-a aflat la guvernare.

După plecarea partidului de la Palatul Victoria, Vlad Stoica devine avocat. În noiembrie 2009 s-a înscris ca membru al Baroului București și și-a deschis un cabinet individual de avocatură în care a activat până la revenirea la Palatul Victoria, când s-a suspendat din Barou. Din octombrie 2009 apare și ca membru al Uniunii Juriștilor din România.

După instalarea lui Victor Ponta la șefia PSD, în 2010, Vlad Stoica a început să frecventeze, în Kiseleff, ședințele conducerii partidului și a reprezentat în mai multe rânduri PSD în instanță, în calitate de împuternicit al actualului premier.

Noile puteri pe care Ponta i le-a dat lui Stoica: Transgaz, Transelectrica, EximBank, avionul VIP

Saltul politic al lui Victor Ponta a însemnat și promovarea la nivel înalt a prietenului său. În 2012, printr-un amendament al senatorului PSD Trifon Belacurencu, se reînființează pe hârtie Cancelaria Primului-Ministru, desființată în martie 2009 de Emil Boc din rațiuni economice (aproximativ 30 de milioane de euro reducere anuală a cheltuielilor la buget). În februarie 2013, Cancelaria se reface și în practică, avându-l pe Vlad Stoica șef. Câteva zile mai târziu, acesta primește, prin decizia premierului, și o poziție de membru al așa-numitului Comitet Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) din EximBank, remunerată cu aproximativ 18.000 de lei lunar.

La rândul său, Cancelaria primește anul acesta, peste studiile sociologice, strategia de comunicare și supervizarea fluxului de documente spre premier, puteri pe care nu le-a avut în trecut. Printre acestea – avizarea oricărei decizii importante, inclusiv buget și numirea reprezentanților statului în conducere, la Transgaz și Transelectrica, considerate cele mai importante două companii de stat pe care Guvernul le-a luat în februarie de la Ministerul Finanțelor pentru a le transfera la Secretariatul General al Guvernului.

Așa a ajuns Vlad Stoica în postura de a semna Hotărârea de Guvern prin care se aprobă bugetul Transelectrica, bugetul Transgaz, ca și numirea lui Andrei Rizoiu (PSD) în locul lui Remus Vulpescu în CA al Transgaz, în condițiile în care deculparea Cancelariei de Transgaz, aprobată recent în Parlament, nu a fost încă oficializată prin promulgarea legii.

Din postura de șef al Cancelariei și, astfel, coordonator al Secretariatului pentru Culte, ANRMAP, Oficiului de Spălare a Banilor, ANRP, ANRM, al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, al IICCMER și al Comisiei Naționale pentru Controlul Activității Nucleare, semnătura lui Vlad Stoica apare de asemenea pe acte normative care modifică Legea petrolului, suplimentează bugetul Secretariatului pentru Culte, încredințează câte unui hotel de la RA-APPS, înainte de Crăciun, Episcopiei Harghitei și Covasnei și SRI, înființează Centrul operațional de comandă al Guvernului, acordă de despăgubiri, reorganizaează Guvernul, trec tabăra Tismana în propriatatea Episcopiei Craiovei, numesc membri ai Plenului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, retrasează Comitetul național pentru situații speciale de urgență, după accidentul aviatic din Apuseni.

Una dintre cele mai puțin transparente misiuni care i-au fost încredințate a fost însă negocierea pentru achiziționarea unui nou avion destinat zborurilor speciale, care să înlocuiască aeronava prezidențială vândută în urmă cu doi ani. (Vezi Decizia 472 din 2013) Ca șef al comisiei speciale, înființate în noiembrie 2013, șeful Cancelariei a negociat detaliile cumpărării unei aeronave VIP second hand de la Guvernul Italiei, al cărui premier actual, Matteo Renzi, are o relație apropiată cu Victor Ponta care l-a vizitat în privat la Florența la începutul acestui an. Achiziția a fost însă ulterior anulată, urmând ca avionul să fie cumpărat, într-un termen nedefinit, de la Tarom.

Afacerea „TSD la pădure”. Prima legătură Ponta – Stoica

Relația personală Ponta – Stoica este însă mai veche decât colaborarea celor doi de la Corpul de Control în 2004 și are legătură cu partidul. Ca președinte al Asociației pentru promovarea principiilor sociale și democratice ale tinerilor din România, Vlad Stoica primește, în anul 2003, ca donație pentru acest ONG, un teren forestier de 4 hectare în comuna Cobia, județul Dambovița, condusă și atunci și acum de primarul PSD Marin Manole. Aici, Asociația la care Vlad Stoica era fondator, iar liderul TSD la acea vreme, Victor Ponta, membru și prieten apropiat al celui dintâi, dorea să ridice un complex de vile la care tinerii social-democrați să-și facă întâlnirile de partid, relata la vremea respectivă „România Liberă”.

Suprafața era amplasată pe terenul unei tabere școlare din județ. Dacă tabăra „Dumbrava” era administrată de Agenția Națională a Taberelor, aflată în subordinea Agenției Naționale pentru Tineret – condusă la momentul respectiv de Daciana Sârbu -, terenul aparținea Romsilva. A ajuns însă la Asociație după o punere în posesie contestată ulterior în presă și după o serie de tranzacții până la Adrian Ionuț Șerbănescu, un tânar membru PSD care l-a donat, în mai 2003, asociației lui Vlad Stoica.

Potrivit declarației de interese la numirea în Guvern, șeful Cancelariei și-a păstrat calitatea de președinte fără funcție executivă al Asociației.

Dosarul „Duicu”. Cine este „șeful ăl mare”?

Unsprezece ani mai târziu, numele celor doi sunt menționate de procurorii DNA care au început ancheta în dosarul „Duicu”, în încercarea de a stabili cine este „șeful ăl mare” despre care președintele CJ Mehedinți a susținut, interceptat fiind, că a aranjat, chemându-l pe Petre Tobă la Palatul Victoria, numirea protejatului său într-o funcție de adjunct în Poliția Română.

Episodul datat 13 iunie 2013 este precedat de un altul, două zile mai devreme, în care Duicu îl sună pe Doru Dumitrescu (atunci adjunct al secretarului de stat în MAI) și îl anunță că „pe data de 13 iunie 2013 intenționează să meargă la premier: «mă duc la premier dimineață și o să-l pun și pe premier să sune, că eu vreau să-l stabilizez pe acesta bine acia»”, se arată în referatul DNA. Aceiași procurori insistă că, ulterior, ceea ce și-a propus Duicu s-ar fi produs, acesta scriindu-i lui Ponea într-un SMS „că prim-ministrul l-a chemat pe Tobă Petre la Guvern”, iar lui Dumitrescu, cel cu care aranjase un plan B, transmițându-i: „l-a chemat acolo șeful ăl mare, l-a chemat acolo la Guvern; și a venit acolo; ok”.

Interogat 10 luni mai târziu de procurori, în fața judecătorului, Duicu declară că „discuția cu domnul Tobă a avut loc în sediul Guvernului, la șeful Cancelariei, domnul Vlad Stoica”. „M-am întâlnit cu chestorul Tobă în anticamera de la șeful Cancelariei și nu știu cine l-a chemat”, se eschivează liderul PSD Mehedinți. În fraza următoare se contrazice însă și îl exclude pe premierul Victor Ponta, cu toate că susținuse că nu știe cine a făcut convocarea: „Nu Primul Ministru l-a chemat pe Tobă și nu am spus niciodată acest lucru”, susține Duicu în declarația aflată la dosar. Întrebat totodată ce a dorit să spună prin „Mă duc la premier dimineață și o să-l pun și pe premier să sune, că eu vreau să-l stabilizez pe acesta bine acia”, Adrian Duicu a răspuns sec: „Nu știu ce am vrut să zic”.

Predecesorii lui Stoica la Guvern: „Dacă prim-ministrul dorește să discute cu cineva, fie sună șeful de cabinet, fie chiar premierul, prin STS”

Contactați de gândul, foști șefi ai Cancelariei Primului-Ministru au explicat că rolul lor în această funcție a fost acela de a coordona politici publice, de „a-l ajuta” pe premierul cu care au lucrat, Cancelaria fiind înființată în februarie 2004, în timpul guvernării Năstase, ca o „unitate de comandă a premierului”, așa cum i-a spus atunci Alin Teodorescu, primul titular al postului. Sursele citate au exclus orice pârghie oferită de funcție pentru a convoca la Guvern un șef al Poliției Române, oricare ar fi fost acesta.

„Niciodată nu l-am convocat sau invitat la Guvern pe șeful Poliției. Nu aveam nici pârghiile ca să fac așa ceva și, în plus, eram coleg în Guvern cu ministrul de Interne. Cum să fac asta peste capul lui? Era exclus”, a explicat unul dintre foștii șefi ai Cancelariei, sub protecția anonimatului.

Un altul a arătat și care este cutuma unor astfel de invitații. „În mod normal, șeful de cabinet face convocările sau invitațiile. Șeful de cabinet al prim-ministrului face parte din Cancelarie. Dacă prim-ministrul dorește să discute cu cineva, un membru al Guvernului, un secretar de stat sau orice alt funcționar sau demnitar, fie sună șeful de cabinet, fie chiar premierul, prin STS, telefonul securizat pe care îl are pe birou”, a precizat acesta.

Descrisă de cei care au ocupat funcția ca „un mic imperiu”, Cancelaria a fost înființată ca o structură care să coordoneze toate agențiile guvernamentale cu funcție de control și care, din acest motiv, nu se puteau subordona ministerelor. Rolul șefului Cancelariei este în general unul de conturare a politicilor publice, a strategiilor, de coordonare a documentelor care ajung pe masa prim-ministrului. Cancelaria are și un rol politic în relația cu ambasadele și instituțiile internaționale reprezentate la București.

În timpul guvernării Tăriceanu, numărul agențiilor subordonate a crescut semnificativ. Odată cu agențiile au venit și bugetele, Cancelaria ajungând să gestioneze câteva zeci de milioane de euro anual.

În martie 2009, Guvernul Boc o desființează și rămâne cu un Aparat de lucru al Prim-Ministrului. Prin transferul celor mai multe agenții spre ministere sau prin desființarea unora, au dispărut și banii gestionați la acest nivel. Economia a fost estimată atunci la 30 de milioane de euro pe an.

În februarie 2014, Victor Ponta a semnat decizia de reînființare a acestei structuri și i-a restabilit atribuțiile, între care și gestionarea informațiilor clasificate care îi sunt destinate.