DOCUMENT. Ordonanța Iordache, publicată în Monitorul Oficial. Care sunt modificările codurilor penale și când intră în vigoare

În preambulul ordonanței de urgență care poartă semnătura premierului Sorin Grindeanu și este contrasemnată de miniștii Florin Iordache(Justiție), Carmen Dan(MAI) și Teodor Meleșcanu (MAE), guvernul își motivează intervenția legislativă excepțională prin faptul că tectele noului Cod penal și noului Cod de procedură penală nu au fost puse în acord cu hotărâri ale Curții Constituționale în materie. 

Prima modificare a Codului Penal se referă la articolul 269 privind favorizarea infractorului, modificându-se alineatul 3 în sensul că „favorizarea săvârșită de un membru al familiei sau de un afin până la gradul II nu se pedepsește”. În forma inițială se vorbea doar de membru al familiei, guvernul adăugând acum și afinii până la gradul II. 

De asemenea, se adaugă un nou alineat potrivit căruia dispozițiile referitoare la favorizarea infractorului nu se aplică în cazul aprobării sau adoptării actelor normative. 

Articolul 297 privind abuzul în serviciu este și el modificat, renunțându-se la varianta inițială din proiectul de ordonanță a plângerii prealabile. Se menține însă cea referitoare la prejudiciul în cuantum de până la 200.000, sub acest plafon nefiind vorba de infracțiune. Față de prevederile de până acum pedeapsa este mult căzută, de la închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică la închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. 

Astfel în noua formă articolul 297 este formulat astfel:

(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea dispozițiilor exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului, sau nu îndeplinește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență a Guvernului și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 de lei ori o vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime  ale unei persoane fizice sau juridice astfel cum sunt prevăzute și garantate de legile în vigoare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”. 

(2) Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Dispozițiile alineatului (1) și (2) nu se aplică în cazul emiterii sau adoptării actelor normative. 

Articolul 298, privind neglijența în serviciu, așa cum era definită în noul cod penal, se abrogă. 

O altă modificare importantă se referă la instituția denunțului. Astfel, în noua formulare, se adaugă la articolul 290 din Codul penal un nou alineat, (3) potrivit căruia „denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală”. 

Procurorul General: Ordonanța este o ofensă adusă autorității judecătorești

Ordonanța de urgență privind modificarea codurilor penale este o ofensă adusă autorității judecătorești și trebuie atacată urgent la Curtea Constituțională, a declarat, pentru Mediafax, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

„Ca membru al CSM vă pot spune că OUG este o ofensă adusă autorității judecătorești, fiind discreționară, vădit neconstituțională și trebuie atacată urgent la CCR. Despre consecințele ei grave am avertizat în comunicatul de ieri al Ministerului Public, aflat pe site”, a precizat, miercuri dimineață, pentru MEDIAFAX, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

Câte dosare sunt afectate

La Direcția Națională Anticorupție se află în lucru 2.151 de dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, potrivit unui comunicat al instituției, în timp ce Parchetul General a precizat că un număr de 1.960 de persoane au fost trimise în judecată pentru aceeași infracțiune.

„Orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate (…) Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecință scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, arăta Direcția Națională Anticorupție într-un comunicat de presă remis anterior anunțului ministrului Justiției, Florin Iordache.

Potrivit DNA, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro, mai exact 1.048.341.902 euro.

În prezent se află în lucru la instituția condusă de Laura Codruța Kovesi 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

Pe de altă parte, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că 1.960 de persoane au fost trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 196.002.878 euro, peste 200 de persoane au fost trimise în judecată pentru neglijență în serviciu, cu un prejudiciu de 1.000.000 euro, iar 215 persoane au fost trimise în judecată pentru conflict de interese.

„Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracțiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari și 5 directori, reținându-se, în esență: 2 parlamentari/deputați și-au angajat rudele (fiul și nora) la biroul parlamentar; 12 primari de oraș/comună au achiziționat bunuri de la societăți comerciale al căror asociat unic și administrator erau rude și afini de gradul I; 5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere pășună comunală cu societăți administrate de soț sau rude de gradul I (tată/fiu); 7 consilieri județeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociații/societăți comerciale administrative de soț, rude și afini de gradul I; 7 conducători de instituții publice (directori și primari) și-au angajat rudele și afinii de gradul I; 6 conducători de instituții publice (directori) au achiziționat bunuri de la societăți al căror asociat și administrator erau rude de gradul I”, mai arată Parchetu de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ordonanța privind modificarea Codurilor Penale a fost publicată în noaptea de marți spre miercuri, la ora 1.25, în Monitorul Oficial, măsurile intrând în vigoare odată cu publicarea acesteia.