Doi parlamentari PSD vor să închidă gura ONG-urilor care critică partidele sau politicienii. PNL: „E un act de cenzură”. DOCUMENT

Parlamentarii PSD Șerban Nicolae și Adrian Pleșoianu au depus, la finalul lunii martie, un proiect de lege pentru modificare OG 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, în care propun un nou set de reguli pentru recunoașterea unui ONG ca fiind de utilitate publică. Condițiile sunt cumulative și neîndeplinirea uneia dintre ele atrage pierderea acestui statut de către respectiva organizație.

Una dintre condițiile propuse de cei doi PSD-iști este ca respectiva ONG să nu fi desfășurat în ultimii doi ani sau să nu desfășoare în prezent activități politice. Definirea acestora este însă una extrem de generală și vagă, care poate lăsa loc la interpretări și decizii discreționare.

„Nu a desfășurat în ultimii doi ani și nu desfășoară nici în prezent activități politice de orice fel:activități de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opoziție față de un partid politic sau un candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit ori ales„, se arată în proiectul de lege.

„Aici problema mi se pare din categoria exprimărilor foarte, foarte vagi. Adică dacă, din nou, să luăm exemplul cu o fundație care se ocupă de protecția copiilor: dacă spune fundația respectivă „primarul refuză să aplice legea și nu face plata ajutoarelor pentru copii sau ajutoarelor pentru asistenții maternai” este sau nu este campanie împotriva acestui candidat sau a acestui politician? Poate fi interpretată extrem de abuziv și asta e o mare problemă”, a comentat, pentru Gândul, Elena Calistru, de la Funky Citizens.

Și deputatul PNL Ovidiu Raețchi susține că așa cum e formulată prevederea poate conduce la „abordări regretabile și abuzive” și cere retragerea proiectului de lege.

„Amendamentul prin care fundațiile sau asociațiile au „obligația de a nu desfășura activități politice de orice natură: activități de strângere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opoziție față de un partid politic sau un candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit ori ales” poate conduce la abordări regretabile și abuzive. Monitorizarea și sancționarea partidelor și a oamenilor politici reprezintă o funcție de bază a organizațiilor non-guvernamentale și aceasta nu trebuie sub nicio formă îngrădită. ONG-urile nu trebuie pedepsite pentru traumele partidului condus de Liviu Dragnea după protestele masive generate de OUG 13 și de aceea solicit retragerea inițiativei legislative a PSD„, a declarat Raețchi.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE

În proiectul de lege se mai propune ca Guvernul să recunoască statutul de utilitate publică al fundațiilor sau asociaților solicitante conform următorului algoritm procentual: 40% – Servicii Sociale (Asistență-Protecție-lncluziune-Coeziune-Securitate- Dezvoltare-Economie Socială), Caritate și Ajutor Umanitar, Sănătate, Sport; 30% – Educație; 10% – Știință, Cercetare, Inovație, Mediu și Protectia Animalelor, Protecția Consumatorulur; 10% – Valori naționale și ale minoritătilor naționale -Tradiții și Patrimoniu Cultural; 10% – Diplomație și Relații Internaționale, Militar-Apărare-Cultul eroilor.

De asemenea, ONG-ul trebuie să fi funcționat cel puțin doi ani și să-și fi realizat o parte din obiective.

Recunoașterea statutului de utilitate publică se reînnoiește o dată la 5 ani, însă dacă nu se mai îndeplinesc una sau mai multe condiții impuse de lege, Guvernul, la propunerea autorității administrative competente sau a Ministerului Justiției, poate retrage actul de recunoaștere a statutului de utilitate publică.

Publicarea semestrială a rapoartelor de venituri și cheltuieli în Monitorul Oficial

O altă prevedere din proiectul legislativ instituie obligația ONG-urilor de a publica semestrial, până la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial, partea a IV-a, declarația de venituri și cheltuieli pentru semestrul precedent. Nepublicarea atrage suspendarea activității pentru 30 de zile, iar dacă în acest termen nu se publică, asociația sau fundația își încetează activitatea de îndată.

„Din punctul meu de vedere, genul ăsta de prevedere este total abuzivă, și este abuzivă pentru că impune un standard pe care compania, de exemplu, nu îl respectă. Imaginați-vă că noi suntem organizații de drept privat, la fel ca și o companie, diferența între noi și o companie este că o companie urmărește obținerea unui profit, noi urmărim obținerea unui impact social”, a declarat Elena Calistru.

„Eu sunt total de acord cu transparența, de exemplu pe site noi publicăm întotdeauna rapoartele anuale cu totul. Adică ce se depune la Finanțe, aia publicăm și noi în totalitate. Problema apare în momentul în care obligi organizația să se ducă până la Monitorul Oficial, pentru că a publica în Monitorul Oficial în primul rând costă, în al doilea rând mânâncă timp și resurse, în al treilea rând, cine Dumnezului citește Monitorul Oficial? Sau cum anume poți să soliciți unei organizații mici care se ocupă, de exemplu, cu ajutorarea copiilor orfani dintr-un sat îndepărtat din Maramureș să facă niște drumuri sau să trimită la Monitorul Oficial genul acesta de raportare, este absurd. E absurd în condițiile în care nu soliciți lucrul ăsta unor companii sau celor care au, de exemplu, contracte cu statul. De ce ai face chestia asta cu ONG-urile? Din nou, din punctul meu de vedere e perfect în regulă să raportezi, dar am o mare problemă cu chestiunea asta cu publicarea în Monitorul Oficial, pentru că mi se pare o birocrație inutilă”, a mai spus Calistru.

Și deputatul PNL Ovidiu Raețchi susține căONG-urilor li se impun „obligații birocratice suplimentare”. „Inițiativa legislativă impune poveri birocratice suplimentare pentru organizațiile non-guvernamentale, chiar mai stricte decât în cazul firmelor: acestea vor putea fi dizolvate în doar 30 de zile dacă nu raportează de două ori pe an, în Monitorul Oficial, sursele de venit și cheltuielile. Modificarea legislativă pleacă de la premisa că ONG-urile trebuie să fie supravegheate și controlate într-o măsură mai mare decât firmele, ca și cum ar fi periculoase, iar singurul rezultat va fi îngreunarea activității acestora”, a precizat el.

Raețchi consideră că, în ansamblu, „modificarea legislativă pe care PSD o propune cu privire la asociații și fundații este, în fapt, un act mascat de cenzură la adresa organizațiilor non-guvernamentale”.

„Este o inițiativă care poate crea niște instrumente foarte periculoase pentru a cenzura organizațiile neguvernamentale. Cred că pune niște bariere birocratice absolut îngrozitoare în condițiile în care organizațiile neguvernamentale sunt organizații non-profit și, mai mult decât atât, e o inițiativă care trebuie în primul rând discutată cu sectorul asociativ”, a concluzionat și Elena Calistru.

Verificări cerute de guvern

La începutul lunii aprilie, Guvernul le-a cerut primarilor date cu privire la banii alocați organizațiilor non-guvernamentale din fonduri publice, o analiză efectuată în 2016 de Guvern relevând că peste 40 dintre ONG-urile de utilitate publică înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de 1,7 milioane lei.

Potrivit unui anunț, pe programul Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social se află colectarea datelor, de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cu privire la finanțarea sectorului neguvernamentale din România din fonduri publice.

De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a declarat că i-a cerut secretarului general al Guvernului o evidență a ONG-urilor de utilitate publică, subliniind că acest tip de organizații trebuie să fie cât se poate de transparente în condițiile în care și Executivul oferă transparență în relația cu acestea.

„Am avut o discuție cu secretarul general și i-am cerut să-mi dea o evidență cu toate ONG-urile de utilitate publică, să vedem domeniile fiecăruia. E normal, în momentul când ești de utilitate publică, devii ONG de utilitate publică prin Hotărâre de Guvern. Atât timp cât noi oferim transparență și vrem să facem lucrul acesta, cred că e normal, inclusiv ca ONG-urile, nu cred, trebuie ca inclusiv ONG-urile să fie cât se poate de transparente”, a spus premierul într-o emisiune televizată.

În septembrie 2016, ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, Violeta Alexandru, a prezentat într-o ședință a Guvernului Cioloș, situația statistică după evaluarea modului în care este aplicat cadrul legal privitor la asociațiile și fundațiile de utilitate publică.

„Reglementarea actuală oferă anumitor organizații un statut privilegiat din punct de vedere fiscal şi/sau al accesului la anumite resurse publice ca o recunoştere a serviciilor de interes public, comunitar pe care acestea le realizează și a expertizei acumulate, acesta a fost aplicat în mod necorespunzător în ultimii ani”, se arăta într-un comunicat de presă.

Potrivit analizei din septembrie 2016, deși cadrul legal în vigoare prevede acordarea statutului în urma unei proceduri, în România există numai 133 de organizații ce au obținut statutul în urma unui proces de evaluare, restul de aproximativ 1.300 de asociații și fundații au primit direct statutul de utilitate publică în baza unor legi speciale prin care au fost înființate (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, Asociații de Îmbunătățire Funciare, Uniuni de Creatori, etc), fără a li se aplica un filtru de selecție care să includă criterii minimale.