Donald Tusk, un MAESTRU al retoricii. Cum și-a învățat discursul în limba română

Traducătorul discursului președintelui Consiliului European a povestit pentru Mediafax cum a învățat acesta să citească în limba română. Dan Mărășescu este șeful unității de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului UE.

„Traducerea nu a fost esențială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limba română. Lucrăm și pentru președinteke Tusk și pentru Președinția română, pe legislație și pe declarații politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul președintelui Tusk. Discursul și l-a scris singur dl. Tusk, inițial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent al său, și cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluțiile lingvistice,” explică Mărășescu.

„Am și făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. L-am ajutat la scris anii, cum a fost 1986, pe care i-am scris cu cuvinte. Noi, traducătorii, am fost impresionați de faptul că este foarte talentat la astfel de lucruri, știe ce este ț, ă și ș. Am lucrat câteva ore la traducere, au mai fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinși de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacție a muncii.”

Dan Mărășescu a absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, iar din 2006 lucrează la Bruxelles, la Consiliul Uniunii Europene, ca translator.

Discursul președintelui Consiliului UE, rostit în limba română, a fost aplaudat îndelung la ceremonia de deschidere a președinției Consiliului UE, care a avut loc joi seara la Ateneul Român.

Iată integral, textul discursului rostit de Donald Tusk la Ateneu, în care își notase cum să pronunțe cifrele 1300 și 1986. De remarcat profesionalismul cu care a fost construit în jurul unor simboluri românești cu rezonanță internațională.

„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

Se apropie viitorul, se aude, se vede

Gândurile pe care le trimit spre el

se-ntorc mai repede ca altădată.

Și-mi trec scântei șuierând în viteză

prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături, le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”

Una din replicile firești la acest mesaj a venit – fără comentarii – din partea Ambasadei Suediei la București.

Europarlamentarul Cristian Preda nu a fost invitat la ceremonia oficială de la Ateneul Român, dar a ținut să-i mulțumească, în limba poloneză, pe contul său de Facebook.

Așa cum remarcau analiștii politici, Donald Tusk este un adevărat maestru al discursurilor în momentele esențiale, iar referințele culturale pe care le face de fiecare dată – bine așezate în context – impresionează audiența. 

Iată ce spunea, în urmă cu exact un an, în discursul de la inaugurarea preluării Președinției rotative a Consiliului UE de către Bulgaria:

„Patria mea iubită, cât ești de frumoasă!

Cât de albastru e cerul tău nemărginit!

Cum îți schimbi înfățișarea

Dezvăluindu-ți un și mai nou farmec la fiecare clipire.

Aceste cuvinte ale lui Ivan Vazov, patronul spiritual al acestui loc, surprind bine spiritul ceremoniei de astăzi. „Dezvăluindu-ți un și mai nou farmec la fiecare clipire” – această reflecție m-a urmărit astăzi, ca președinte al Consiliului European și ca polonez. Deoarece – ca polonez – înțeleg foarte bine cât efort, curaj și determinare aveți nevoie voi, bulgarii, pentru ca patria voastră să obțină succesul european. Nimeni nu vă dă nimic gratis. Voi, și numai voi, sunteți autorii acestei descoperiri istorice, ai acestui „și mai nou farmec”.

Pentru noua generație, teatrul în care ne aflăm este mai legat de numele celebrului actor Zaharia Baharov si de rolul său din serialul „Game of Thrones„, decât de poezia lui Vazov. Istoria Balcanilor este mai dramatică și mai interesantă decât scenariul serialului „Game of Thrones”, chiar dacă din ea lipsesc dragonii. Cu toții ne-am dori ca prezentul și viitorul Balcanilor să nu mai semene cu scenariile unor drame. Stabilitate, securitate, prosperitate – asta merită popoarele din întreaga regiune. Iar Uniunea Europeană își propune să ajute la transformarea acestui scenariu în realitate.

Este bine că una din prioritățile Președinției Bulgariei este viitorul Balcanilor de Vest. Cine alții, dacă nu voi – descendenții lui Spartacus, moștenitorii celui mai vechi stat al Europei, voi, care nu ați pierdut niciodată vreun steag în vreo bătălie – ar fi mai potriviți pentru această importantă și extrem de dificilă sarcină, care este schimbarea perspectivei Europei asupra întregii regiuni. Întotdeauna ați fost curajoși și hotărâți – ceea ce ați confirmat și în ultimii ani – și de aceea cred că, in timpul președinției voastre, veți fi la fel de eficienți ca Hristo Stoicikov la Cupa Mondială acum un sfert de secol. Cu un Prim Ministru în stare să-i înspăimânte pe mulți, ca un războinic trac, cu siguranță veți reuși.

Vă mulțumesc.”