Dosarele de corupție ale anului. Lista celor mai importanți politicieni și oameni din justiție anchetați de DNA

Unul dintre cele mai mari dosare din 2014 este cel cunoscut sub numele de „Microsoft”. Numele grele ale acestui dosar sunt senatorii Șerban Mihăilescu și Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău, foști miniștri pe care DNA îi acuză de fapte de corupție legate de aprobarea unor proiecte pentru licențe Microsoft. Anchetatorii spun că persoanele implicate ar fi cerut 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

În „aranjarea” contractelor ar fi fost implicați fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Gabriel Sandu, dar și primarul din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, toți fiind în arest din 29 octombrie. Dorin Cocoș ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Retrocedarea ilegală a unor mari suprafețe de teren sau de pădure, cu implicarea unor parlamentari, judecători sau oameni de afaceri

Retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obținerea ilegală a unor sume mari de bani, au descris procurorii DNA unul dintre cele mai mari dosare de corupție deschise în acest an. Anchetatorii au dat de urma grupului infracțional organizat, care a folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde proveniența banilor, și au strâns suficiente probe pentru a-i aresta pe fostul deputat Viorel Hrebenciuc și pe fiul acestuia, Andrei, pe beneficiarul retrocedării ilegale, Gheorghe Paltin Sturdza, și pe deputatul PSD Ioan Adam. Complexitatea dosarului este dată și de implicarea senatorilor Dan Șova și Ilie Sârbu, precum și a directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, intervenienți în circuitul retrocedării ilegale.

Grupul infracțional ar fi fost constituit în aprilie 2013, de Viorel Hrebenciuc, împreună cu Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza și Dan Costin Bengescu, care urmăreau să obțină venituri prin cumpărare de influență sau folosirea funcțiilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Gheorghe Paltin Sturdza a reușit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.

Tot de terenuri a fost legat și dosarul care a dus la arestarea mai multor persoane, între care și fostul procuror șef al DIICOT, Alina Bica, la momentul retrocedării ea fiind reprezentant al Ministerului Justiției în Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Anchetatorii au probe că, în 2011, Alina Bica, Crinuța Dumitrean, Sergiu Ionuț Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoș George Bogdan și Lăcrămioara Alexandru, toți membri în comisia ANRP, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri de 377.282.300 de lei pentru un teren de 13 hectare din Capitală, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. Terenul lui Gheorghe Stelian a fost evaluat la o sumă mai mare decât un conac cu 18 camere din Manhattan, spun anchetatorii în rechizitoriul trimis instanței.

Intervențiile s-au făcut prin Dorin Cocoș, un apropiat al lui Gheorghe Stelian, căruia omul de afaceri i-ar fi dat 10 milioane de euro ca să îl ajute în soluționarea cauzei.

În dosar este vizat atât deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu, cât și deputatul UDMR Marko Attila, în cazul căruia Camera Deputaților a încuviințat arestarea preventivă, însă deocamdată el nu s-a prezentat la DNA.

Un alt dosar deschis anul acesta este cel al foștilor șefi de la Hidroelectrica și Porțile de Fier I, care au fost puși sub învinuire de procurorii DIICOT pentru activitatea celor două companii energetice din 2000 până în 2014, paguba adusă statului fiind de 185 milioane de euro. Ancheta în acest caz s-ar putea extinde în zona ministerială, spun surse din rândul anchetatorilor.

Dare de mită pentru intervenții la judecători

În atenția anchetatorilor au intrat în acest an și judecători, care s-ar fi lăsat mituiți pentru a da soluții favorabile în dosare, în funcție de interese ale unor persoane judecate sau care urmăreau să obțină soluții favorabile.

Unul dintre cazurile în care au fost vehiculate sume mari de bani ce urmau să fie date judecătorilor pentru soluții favorabile în dosare este cel în care a fost trimis în judecată Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu. Procurorii au trimis în instanță dosarul cu acuzațiile că, începutul anului 2011, după ce Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a fost arestat preventiv, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi dat lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpățână. În schimb, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni pe lângă magistrații care urmau să soluționeze dosarul în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că și-a înjunghiat un nepot. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpățână și suma de 350.000 de euro, urmărind astfel să devină un om liber.

Un alt dosar trimis în judecată de DNA în 2014, în care sunt implicate persoane din sistemul judiciar, este cel al omului de afaceri Dan Adamescu. El este acuzat de procurori că ar fi dată mită unor judecători care deliberau în trei dosare de insolvență ce priveau companiile pe care acesta le deține.

Președinți de consilii județene, acuzați că și-au folosit funcțiile pentru trafic de influență sau abuz în serviciu

Nici șefii de consilii județene care s-au folosit de funcții pentru intervenții nu au scăpat de anchetele procurorilor, cei acuzați de trafic de influeță sau abuz în serviciu fiind Titu Bojin (Consiliul Județean Timiș), Mircea Moloț (CJ Hunedoara), Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Nicușor Constantinescu (CJ Constanța), Adrian Duicu (CJ Mehedinți), Mircea Cosma (CJ Prahova), Aristotel Căncescu (CJ Brașov) și Horea Uioreanu (CJ Cluj).

Unul dintre cele mai mediatizate dosare a fost cel al lui Adrian Duicu, președintele suspendat al Consiliului Județean Mehedinți, care i-ar fi spus lui Ștefan Ponea, fostul șef al Poliției Județului Mehedinți, că are influență asupra unor membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, precum și a șefului Poliției Române, Petre Tobă. Duicu i-ar fi promis lui Ștefan Ponea că își va folosi influența pentru a-i determina pe aceștia să îl mențină temporar în funcția de inspector șef al IPJ Mehedinți și ulterior să îl numească director adjunct al Direcției de Ordine Publică din Poliția Română, iar soția acestuia, Elisabeta Ponea, să ocupe o funcție de conducere în Ministerul Public.

Președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, a fost în acest an în atenția anchetatorilor în două dosare de corupție, în care este acuzat că nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța și, respectiv, că nu s-a supus unui control al Curții de Conturi. Cele două dosare, în care a fost deja trimis în judecată, s-au adăugat unei alte cauze aflate de mai mult timp la Curtea de Apel București, în care este judecat, alături de primarul Radu Mazăre și mai multe persoane, pentru retrocedarea ilegală a unor terenuri.

Anchetatorii l-au dus pe Nicușor Constantinescu la audieri, apoi l-au lăsat să plece din țară pentru a se opera în SUA, iar în final au fost nevoiți să îl dea în urmărire internațională pentru a-l putea aduce înapoi. A fost nevoie de aceste proceduri întrucât Constantinescu nu s-a întors în țară la data la care a dispus instanța, invocând faptul că nu poate călători pe o distanță atât de lungă. Președintele CJ Constanța a revenit în țară în 6 noiembrie, a fost arestat preventiv, pentru ca o lună mai târziu să fie eliberat.

Un alt caz de mare corupție care a ajuns în atenția anchetatorilor este cel al fostului președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Dan Radu Rușanu. Acesta a fost trimis în judecată alături de omul de afaceri Ilie Carabulea, Marian Mârzac, Radu Mustățea și alte persoane din conducerea societății Carpatica Asig. În cauză mai sunt judecați soția fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, Laura Elena Chițoiu, fost director al Direcției Avizări din ASF, precum și cumnatul lui Adrian Năstase, Dan Odobescu, proprietar al unei societăți de asigurări.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanței, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro. Astfel, începând din mai 2013, Carabulea, Mustățea și Mîrzac au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig.

În 2014 a fost trimis în judecată și fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar, pentru evaziune fiscală cu produse petroliere, prin care s-a produs un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 56 milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat ce avea drept scop sustragerea de la plata obligațiilor fiscale aferente unor tranzacții cu aproximativ 90.000 de tone de motorină comercializate sub aparența unor produse petroliere inferioare. Grupul ar fi fost sprijinit, în diferite modalități, de Sorin Blejnar, de fostul său șef de cabinet Codruț Alexandru Marta, de Viorel Comăniță și de Florin Secăreanu, care reprezentau „palierul de protecție”.