Două organizații sindicale cer blocarea inițiativei privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc. SCMD și FSTFR: „Încalcă flagrant condițiile Tratatelor de aderare a României la NATO și UE și Constituția României!”

Prin intermediul Consiliului Economic și Social (CES), semnatarii sesizării transmise președintelui Camerei Deputaților și al Senatului României, Ion Marcel Ciolacu, respectiv Teodor Meleșcanu, trag un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care un potențial vot de încredere acordat de Parlamentul României acestui proiect de act normativ l-ar reprezenta și îi „somează” pe șefii celor două Camere să aprobe măsurile constituționale care se impun împotriva inițiatorilor.

Col.(r) Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) pentru Consiliul Național al Societății Civile (CNSC) și Rodrigo Gabriel Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) pentru CSN Meridian susțin că inițiativa în cauză ar fi o „infracțiune flagrantă” de încălcare a Constituției și de exercitare a funcției de autoritate publică „cu rea credință” de către cei doi parlamentari UDMR.

Din acest motiv, șefii SCMD și FSTFR cer, prin intermediul CES, respingerea inițiativei legislative a deputaților UDMR Kulcsar-Terza Jozsef Gyorgy și Biro Zsolt Istvan vizând instituirea autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc”, una care, spui sindicaliștii, ar pregăti segregarea pe criterii etnice și declanșarea unui conflict secesionist, „eventual armat în centrul țării”.

HOROSCOP Succes profesional pentru aceste 4 ZODII, în primele 6 luni ale anului 2025. Vor fi recompense și oportunități

07:27

ACTUALITATE 23 DECEMBRIE, calendarul zilei: Moare Mihail Kalașnikov/ Este conceput primul tranzistor/ Prima călătorie în jurul Pământului a unei nave românești

07:15

Dogaru și Maxim fac referire la inițiativa legislativă depusă la departamentul de Inițiative Legislative al Camerei Deputaților cu numărul 898/18.12.2019 de către deputații UDMR Kulcsar-Terza Jozsef Gyorgy și Biro Zsolt Istvan vizând instituirea autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc”.

Documentul a fost confirmat ca proiect de act normativ și i s-a acordat numărul PL-x 670 în data de  23.12.2019.

„Subsemnații: Col.(r) Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) pentru Consiliul Național al Societății Civile (CNSC) și Rodrigo Gabriel Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) pentru CSN Meridian, în conformitate cu art. 55, alin. 1 din Constituția României privind apărarea țării, vă atragem cu îngrijorare atenția că așa-zisul proiect legislativ încalcă flagrant condițiile Tratatelor de aderare a României la NATO și UE și Constituția României întregul său, cu deosebire articolele: Art.1 (art. 1.5) (…), Art. 2 (1-2) (…), Art. 3 (1-3) (…), Art.4 (2) și Art. 6 (2) (…), Art. 12 (1-4), Art. 13, Art. 14 (…), Art. 30 (7) (…), Art. 44 (4) (…), Art. 54 (1-2), Art. 57 (…), Art. 82 (2) (…), Art. 118 (4-5) (…), Art. 119 (…), Art. 137 (1-2) (…), Art. 152 (1) (…) și Art. 154 (1) (…)”, le transmit cei doi președinților Ciolacu și Meleșcanu.

Sesizarea sindicaliștilor urmează să treacă prin subcomisiile de specialitate ale CES, luni, 6 ianuarie 2020, iar prin plen marți, 7 ianuarie 2020, au declarat în exclusivitate pentru Gândul.info surse apropiate FSTFR.

„Scaunele secuiești”

Potrivit documentului depus la Camera Deputaților, autonomia practicată în regiunea istorică Szekelyfold – Ținutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare a scaunelor secuiești, datează din anii 1200.

„Autonomia scaunelor a funcționat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială și administrativă specifică, drepturi speciale și statut special”, se menționează în PL-x 670.

Kulcsar și Biro afirmă că „locuitorii scaunelor secuiești, prin reprezentanții lor aleși, își afirmă dorința și revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ținutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”.

Pe de altă parte, cei doi UDMR-iști precizează în expunerea de motive că „prin adoptarea prezentei legi nu este nicidecum vorba că Ținutul Secuiesc s-ar rupe de România”, ci că „Ținutul Secuiesc este un teritoriu al României care diferă de celelalte regiuni ale țării, nu numai din cauza componenței etnice, deoarece în decursul istoriei” acesta „și-a păstrat un statut specific”.

„Autonomia trebuie concepută ca un pas important în procesul de democratizare și descentralizare a țării în spiritul principiului subsidiarității”, afirmă semnatarii inițiativei legislative.

„Prin acest proiect de lege se urmărește realizarea solicitării exprimată prin petiția adoptată Parlamentului și Guvernului României de către autoritățile locale secuiești, concomitent: aprofundarea democrației în România și perfecționarea statului de drept, prin garantarea legală și instituțională a drepturilor secuimii prevăzute în documentele de mai sus. Una dintre importantele consecințe a abordării legii ar fi fundamentarea durabilă a stabilității relațiilor între populația majoritară română și minoritatea maghiară, în consecință stabilitatea durabilă a relațiilor româno-maghiare. Recunoașterea și acordarea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc ar duce la o reală conciliere româno-maghiare”, se precizează totodată în expunerea de motive.

Articolul 4 al proiectului de lege precizează că teritoriul regiunii autonomie cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și „scaunul istoric” Mureș (Marosszek) care aparține județului Mureș.

Semnatarii legii propun opt astfel de scaune care cuprind 499 de localități de diferite dimensiuni, respectiv președinte al Ținutului Secuiesc și Președinți Scaunali.

Mai mult, conform proiectului, vor exista trei tribunale, unul singur având doar un „Scaun” sub tutelă, restul trei, respectiv patru „Scaune”.

Vor exista, totodată, Consiliul Scaunal care ar trebui să stabilească structura organizatorică și regulamentul de funcționare a Comisiei Scaunale, care este aprobată cu ocazia votării membrilor Comisiei.

Demn de menționat este și faptul că acest Consiliu Scaunal, în cazul votului pentru această inițiativă, va putea înființa o Poliție proprie, precum și să asigure organizarea, funcționarea, controlul și îndrumarea învățământului la nivel preșcolar, elementar, liceal, postliceal și superior.

În plus, Consiliul Scaunal „are în competență adoptarea hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului”.

Și Consiliul de Autoadministrare poate înființa, la rândul său, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituție.

„Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ținutului Secuiesc”, se mai menționează în proiectul de act normativ.

Art. 18 din Capitolul III reglementează Autoritățile Ținutului Secuiesc ca fiind: a) Autoritățile regiunii autonome – Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, respectiv Președintele Ținutului Secuiesc; b) Autoritățile Scaunelor – Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală și Președintele Scaunului și c) Autoritățile locale – Consiliul Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primarul.

„Statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc se poate desființa numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc”, se precizează în inițiativă.

„Reală conciliere”

Inițiativă legislativă își propune o stabilizare pe termen lung a relațiilor româno-maghiare.

„Recunoașterea și acordarea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc ar duce la o reală conciliere româno-maghiare”, se menționează în propunere.

Asta la câteva luni de la ancheta pentru identificarea persoanelor care au acoperit cu saci negri de plastic toate cele 52 de cruci ale eroilor români, dar și monumentul din Cimitirul Internațional Valea Uzului, în cazul căruia UDMR a cerut intervenția fostului premier Dăncilă.

Nu mai devreme de vineri, 17 mai 2019, membrii Consiliului Regional al Aleșilor Locali din Ținutul Secuiesc postau pe site-ul UDMR o informare potrivit căreia liderii comunității maghiare din România nu au recurs niciodată în ultimii treizeci de ani la instrumente care contravin principiilor democrației, care încalcă drepturile sau aduc afront demnității unei comunități.

„Consiliul Regional al Aleșilor Locali din Ținutul Secuiesc consideră că acoperirea, cu saci negrii, a crucilor amplasate de administrația locală a orașului băcăuan Dărmănești în Cimitirul din Valea Uzului este o provocare și se delimitează atât de acțiune, cât și de persoanele care au comis-o. Avem convingerea că această acțiune a avut ca scop discreditarea comunității maghiare din România și distragerea atenției de la ilegalitățile autorităților locale din Dărmănești. Liderii comunității maghiare din România nu au recurs, nici astăzi, și niciodată în ultimii treizeci de ani, la instrumente care contravin principiilor democrației, care încalcă drepturile sau aduc afront demnității unei comunități”, se preciza la acea vreme în documentul citat

Reprezentanții UDMR considerau inacceptabilă insinuarea, conform căreia Uniunea ar avea orice legătură cu această acțiune condamnabilă.

„Facem apel la toți cetățenii, indiferent de etnie, să nu lase loc incitării la ură. Somăm administrația locală a orașului Dărmănești să înlăture monumentele amplasate ilegal în cimitirul din Valea Uzului”, se menționa în comunicat.

În aceeași zi, polițiștii băcăuani declanșau o investigație pentru identificarea persoanelor care au acoperit cu saci negri de plastic toate cele 52 de cruci ale eroilor români, dar și monumentul din Cimitirul Internațional Valea Uzului, în cazul căruia UDMR a cerut intervenția fostului premier, Viorica Dăncilă.

Ceremonia de inaugurare în Cimitirul Internațional Valea Uzului, din Dărmănești, județul Bacău a fost amânată, primarul susținând că vrea să evite campania electorală. Ministerul Culturii susținea, însă, că autoritățile nu aveau aviz.

La începutul lunii mai 2019, liderul UDMR Kelemen Hunor i-a cerut fostului prim-ministru Viorica Dăncilă să oprească denigrarea memoriei soldaților maghiari și să intervină pentru oprirea deciziei Primăriei Dărmănești de amplasare a mormintelor soldaților români într-un cimitir din Harghita, unde sunt îngropați soldați maghiari.

Potrivit UDMR, cimitirul militar aparține comunei Sânmartin și a fost renovat din resursele proprii ale primăriei, din donațiile Ministerului Ungar al Apărării și din contribuții ale unor persoane fizice, fiind amplasate aproximativ șase sute de cruci din lemn, pe care au fost inscripționate numele soldaților maghiari uciși în bătăliile din Valea Uzului.