Dragnea desenează NOUA HARTĂ A ROMÂNIEI. „Sfătuiesc pe toată lumea să nu joace la 8 din 42, s-ar putea să tragă cartea necâștigătoare”

Opt sau mai multe regiuni, conduse de un mini-parlament și un președinte, care să aibă în mână bugetele locale, fondurile europene și, dacă este nevoie, fonduri de la guvern și competențe mult sporite față de ale unui șef de Consiliu Județean, prin degrevarea miniștrilor de aceste atribuții. Așa ar urma să fie redesenată România până la sfârșitul anului, după ce primul pas a fost făcut ieri în Guvern.

Vicepremierul Liviu Dagnea, care va fi și principalul coordonator al regionalizării, a dat azi primele semnale oficiale liderilor din teritoriu că puterea le va fi întărită în câteva luni, cu atât mai mult cu cât prima șansă ca viitori președinți ai regiunilor o au, până la primele alegeri directe din 2016, chiar actualii șefi de Consilii Județene, cei mai mulți aleși sub sigla USL. Fiecare regiune va avea și câte un prefect, nefiind exclus ca acesta să fie oficial asumat politic.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Miza reședințelor de regiune

Numărul exact al regiunilor va ieși, din discuțiile unui Consiliu Consultativ, în care vor intra de la profesori universitari la aleși locali și parlamentari,  până în iulie. „Nimeni nu știe în acest moment câte regiuni vor fi și nici care vor fi sediile. Sfătuiesc pe toată lumea să nu joace la această loterie 8 din 42 pentru că s-ar putea să tragă o carte negâștigătoare”, spune Dragnea, la startul oficial. Varianta pe care primul ministru Victor Ponta și-a asumat-o însă public până acum este aceea că actualele opt regiuni de dezvoltare vor fi păstrate.

O dispută importantă între liderii locali, la acest moment, este însă cea legată de viitoarele reședințe, adevăratele centre de putere ale regiunilor. În fiecare regiune va fi stabilită o reședință, urmând ca restul județelor să primească, în compensație, câte o instituție regională importantă. „Prima noastră propunere este ca în fiecare regiune să existe o reședință ca sediu administrativ, dar fiecare județ va avea câte o direcție importantă, ca fiecare să simtă avantajele regionalizării”, susține Dragnea.

Prima șansă la statutul de reședință ar avea-o orașele în care acum există Agenția de Dezvoltare Regională, pentru a limita cheltuielile cu sediile și logistica. „Acum în fiecare regiune există agenția de dezvoltare regională. Acum e un ONG. Va deveni apartul executiv al consiliului regional”, spune Dragnea. Pe acest principiu, în avantaj ar fi Brașovul (Centru), Călărași (Muntenia Sud), Cluj Napoca (Nord Vest), Timișoara (Vest), București (Regiunea București -Ilfov), Craiova (Sud -Vest), Piatra Neamț (Nord Est) și Brăila (Sud -Est).

Lideri locali cu greutate ai USL cer însă reședințele în propriile județe. Dacă pentru București, Cluj-Napoca, Craiova și Timișoara lucrurile par deja negociate, bătălia se dă în continuare între Brașov și Alba Iulia, Piatra Neamț și Iași, Călărași și Ploiești, Brăila fiind puternic concurată de Constanța. „Are un punct în plus (orașul cu Agenția de Dezvoltare, n.r.) să devină reședință, dar nu e obligatoriu”, admite Dragnea.

Saltul de la CJ la șefia regiunii în viziunea lui Dragnea

În vârful viitoarelor regiuni va sta câte un președinte, ales anul acesta de primari și, din 2016, direct de cetățeni. Acesta poate proveni din rândul actualilor șefi de Consilii Județene, care vor renunța astfel la funcția de la județ. „Ei vor putea fi aleși, dar va fi o incompatibilitate între președinele de Consiliu Județean și președnele de regiune”, a explicat Dagnea. Aceștia vor conduce un consiliu regional, în care reprezentanții județelor vor fi aleși proporțional cu numărul populației. Un calcul estimativ arată că, în primă fază, USL va avea probabil toate aceste funcții de președinte. Dragnea evită însă un pronostic politic: „Eu nu mă joc cu nicio prognoză. Nu e importantă culoarea politică a celui care conduce regiunea”.

Ministrul Dezvoltării asigură în schimb liderii de județe că nu li se va lua din atribuțiile actuale, cum s-a vehiculat inițial, ba dimpotrivă. „Nu se desființează niciun județ, niciun consiliu județean, toate autoritățile actuale rămân. Nicio competență de la județ nu va fi luată, în schimb competențe care sunt acum la guvern vor fi transferate. Nimeni nu pierde nimic”, spune Dragnea.

Prefecții politici, pe picior de revenire

În fiecare regiune, Guvernul își va trimite și câte un prefect. Dacă în prezent prefecții de județ sunt, teoretic, înalți funcționari publici, nu este exclus să se revină oficial la numirile politice.

„Dacă va fi acceptată instituția prefectului regional, sunt două variante – un prefect regional și câte un subprefect de județ sau un prefect regional și actualii prefecți de județ. Vom vedea dacă prefecții vor fi puși pe criterii de specializare sau politic. Nu știu care e cea mai bună variantă”, a spus azi Dragnea. Un lucru este însă sigur: sediul prefecturii regionale va fi în sediul administrativ al regiunii.

Ce putere vor avea președinții de regiuni

Noii „super-baroni” vor avea o greutate mai mare chiar decât a unui viitor ministru. Ei vor gestiona bugetele regionale, fondurile europene – 22 de miliarde de euro pentru Coeziune și 7 miliarde pe Dezvoltare Rurală în următorii 7 ani -, dar și bani de la centru. „Programele europene care acum sunt coordonate de guvern vor merge spre regiuni. Sursele de finanțare vor fi bugetele locale, bani UE, bugetul naționel. Principala sursă trebuie să fie fondurile UE”, susține Dragnea.

În plus, după revizuirea Constituției, își vor trimite reprezentanți și în Senat, Camera Superioară urmând să aparțină strict regiunilor.
Pentru regionalizare, Guvernul nu are însă și un buget. „Costurile vor fi zero”, susține Liviu Dragnea, anticipând eventuale reduceri de cheltuieli, prin disponibilizările care vor fi făcute în guvern: „cred că va fi obligatoriu să avem disponibilizări”.

Desenarea noii hărți a României va intra în discuție în guvern în iulie, va fi transpusă în Constituție și supusă implicit referendumului în octombrie, urmând ca maximum o lună mai târziu noii preșdinți de regiuni și consilierii regionali să fie desemnați.