Dragnea, întrebat dacă exclude OUG pentru prag valoric la abuzul în serviciu: „Cred că da. Totuși trebuie o dezbatere serioasă”

Întrebat, miercuri, dacă crede că trebuie pus un prag anume pentru abuzul în serviciu, Dragnea a răspuns că nu se pricepe la acest aspect și că specialiștii trebuie să se pronunțe asupra valorii efective.

„Ce să fac, să contest decizia Curții Constituționale? Nu înțeleg întrebarea. Un prag anume? Habar n-am. Aia ține chiar numai de specialitate. Ideea de prag care a fost întărită după decizia de ieri (a CCR, n.r.) este o idee care nu mai poate fi neluată în seamă. Cât va fi pragul, că va fi un leu, că va fi 5 lei, că va fi 100 de lei, nu mă pricep eu la asta, aici cei care sunt de specialitate cred că trebuie să spună lucrul ăsta”, a răspuns Dragnea.

Întrebat care va fi poziția PSD după decizia CCR privind abuzul în serviciu, Dragnea a răspuns: „Ne uităm cu atenție la ceea ce spune ministrul Justiției. Studiem cu foarte mare atenție fiecare comunicat de la ministerul Justiției și așteptăm să vedem care sunt propunerile, pentru că ne-a anunțat că intenționează să facă ceva”.

Dragnea a arătat că a înțeles din comunicatul dat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, că va veni un proiect de lege în Parlament privind acest prag valoric.

Întrebat dacă exclude varianta unei ordonanțe, Dragnea a răspuns: „Cred că da. Nu sunt acte normative care să poată să fie adoptate prin ordonanță. Vorbim de legile justiției în ansamblu, totuși trebuie o dezbatere serioasă”.

Afirmațiile sale vin în contextul în care CCR a respins, marți, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de „abuz în serviciu”.

CCR a menționat, totodată, că nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.

La scurt timp după, Ministerul Justiției a anunțat că infracțiunea de abuz în serviciu va fi redefinită în Codul Penal prin introducerea unui prag valoric. Astfel, în funcție de valoarea prejudiciului o faptă va fi considerată contravenție sau infracțiune. Un prag valoric de 200.000 de lei fusese introdus și prin modificarea operată de Guvern prin OUG 13, însă s-a renunțat la această prevedere odată cu abrogarea acestei ordonanțe.

Chiar dacă a respins sesizarea Bombonicăi Prodan care reclama tocmai lipsa unui prag valoric în cazul abuzului în serviciu, CCR a preczat astăzi că o astfel de prevedere ar trebui să existe în legislația românească, caracterizând situația drept o „omisiune legislativă” și un „viciu normativ”.

La scurt timp, Ministerul Justiției a anunțat că „omisiunea” va fi corectată. 

„Potrivit comunicatului de presă al Curții Constituționale din data de 6 iunie 2017, respingând ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reținut că, „dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.” Față de cele statuate, conținutul infracțiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric„, a precizat  Ministerul Justiției.

Deocamdată, nu s-a precizat care va fi modalitatea aleasă pentru modificarea Codului penal, proiect de lege sau OUG, ambele râmânând valabile de vreme ce Curtea Constituțională vorbește de legiuitor primar sau delegat, adică parlament sau Guvern. 

O limită de la care o faptă să fie considerată infracțiunea de abuz în serviciu fusese introdusă de guvern prin OUG 13, însă această prevedere a picat odată cu abrogarea actului normativ adoptat de guvern, care a provocat cele mai mari proteste din istoria post-decembristă. Modificarea fusese operată de Cabinetul Grindeanu, la propunerea fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, invocându-se o decizie a CCR de anul trecut privind abuzul în serviciu, care arăta că este nevoie de o diferențiere a faptelor în cadrul infracțiunii de abuz în serviciu.