”Eu am mai avut un punct de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Poate că situația actuală este o situație mai bună decât varianta propusă. Nu știu dacă e ideală, dar acum sunt totuși trei entități implicate în aceste numiri, în procesul de numire. Și poate acest echilibru între trei entități, care practic funcționează independent, s-ar putea să fie mai bun”, a declarat Liviu Dragnea.
Întrebat despre cum vor vota senatorii PSD, având în vedere că legea a fost adoptată, miercuri, tacit de Camera Deputaților, Dragnea a spus că ”vor avea același punct de vedere ca și el”.
”Eu cred că senatorii PSD vor avea același punct de vedere ca și mine. Totuși… am mai discutat și cu colegii mei’. La Cameră a trecut în mod tacit, am fost în campania electorală. Și eu sunt mirat pentru că, cu fostul președinte al Camerei care era lăudat și răslăudat de toată lumea, cum de i-a scăpat așa ceva. Un om foarte vigilent de altfel. Se mai întâmplă. Oricum, la Senat, fiind camera decizională, acolo se decide”, a adăugat Dragnea, precizând că a mai avut poziții diferite de președintele Senatului, însă relația cu acesta ”funcționează”.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, anunța, în luna ianuarie, depunerea unui proiect de lege prin care președintele României și ministrul Justiției să nu mai facă numirile-cheie din justiție, cum ar fi pentru funcțiile de președinte ÎCCJ, procuror general, procuror șef al DNA, procuror șef al DIICOT.
„Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau președintele, ministrul Justiției, deci factori politici, să scoatem de sub incidența factorului politic complet și lăsăm CSM pentru procurori și ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curți să aleagă președintele, vicepreședintele și președinții de secții”, a declarat Tăriceanu într-o conferință de presă în care și-a prezentat intențiile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
„Propunerea pe care o fac este ca aceste numiri să țină numai de ÎCCJ. Cu alte cuvine, ÎCCJ își alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenție din afară președintele, vicepreședintele și președinții de secții, ei se aleg de către membrii Curții”, a spus președintele Senatului.
În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai ÎCCJ sunt „numiți de către președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani”.
De asemenea, proiectul de lege prevede că revocarea din funcție se face de către cine face numirea pentru că „trebuie să existe o simetrie”. În prezent, revocarea acestora din funcție de face de către președintele României, la propunerea CSM.
„A doua propunere se referă la mecanismul revocării. Întotdeauna trebuie să existe o simetrie, cei care fac numirea, fac și revocarea. (…) Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui sau a președinților de secții ai ÎCCJ se face de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea Adunării generale pentru motivele prevăzute la art. 51 din Legea 303/2004”, a mai precizat Tăriceanu.
Senatul este cameră decizională.