După ce a fost votat la Consiliul Legislativ, fostul ministru Florin Iordache a ”fugit” mai devreme de la birou + beneficiază de BMW de lux & șofer ”la scară” (IMAGINI EXCLUSIVE)
Etichetat drept unul dintre ”greii” lui Liviu Dragnea, fostul lider PSD, Florin Iordache nu s-a mai regăsit pe listele propuse de partid pentru alegerile parlamentare din decembrie, însă o astfel de ”înfrângere” a fost transformată în… victorie după ce a reușit să preia șefia Consiliului Legislativ, ”aranjându-se pe viață”. Dragoș Iliescu, fostul președinte a Consiliului Legislativ, s-a aflat la conducerea instituției timp de 25 de ani.
Florin Iordache a fost votat de 185 de senatori și deputați, iar fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a primit doar 41 de voturi. După ce s-a văzut exclus de pe listele pentru parlamentare ale PSD, Florin Iordache, fost ministru al Justiției, nu a mai răspuns jurnaliștilor prin ”celebra” sintagmă ”Altă întrebare”, declarând doar că va face un anunț atunci când va avea ceva de declarat și că ”întotdeauna sunt soluții”. Iar soluția – șefia Consiliului Legislativ – a venit, paradoxal sau nu, exact la momentul potrivit.
Florin Iordache, de la ”altă întrebare” la ”casă, dulce casă”
O astfel de funcție privilegiată, ”pe viață”, induce nu numai senzația că ești de neclintit, dar și o ușoară ”plictiseală”, încă din primele zile, astfel că reporterii GÂNDUL.RO l-au surprins pe Florin Iordache plecând de la birou înainte de terminarea programului.
Președintele Consiliului Legislativ se bucură, din plin, de același bolid de lux – BMW Seria 7 – pe care îl folosea și în trecut, plus șoferul care îi este pus la dispoziție.
Florin Iordache a fost contestat, vehement, de PNL – după numirea la Consiliul Legislativ -, liberalii susținând acesta că nu îndeplineşte ”condiţia privind buna reputaţie profesională şi morală prevăzută de Legea 73/1993”. În context, s-a reamintit că în perioada în care a fost ministru al Justiției în Guvernul Grindeanu, Florin Iordache a promovat OUG 13/2017 şi proiectul privind amnistia şi graţierea.
„Conduita publică, din anul 2017, a domnului Florin Iordache a generat revoltă publică incompatibilă cu dispoziţia legală care solicită candidatului la funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ o bună reputaţie morală”, s-a arată în sesizarea depusă, potrivit agerpres.ro.
Așezat, confortabil, pe bancheta din spate a mașinii, Florin Iordache pare nu fi deloc stresat de misiunea dificilă pe care o va avea în fruntea Consiliului Legislativ – avizarea proiectelor de acte normative şi ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei României -, așa că dorința de a ajunge cât mai repede la locuința personală dintr-o comună de la periferia Capitalei s-a dovedit a fi mult mai puternică decât eventuale urgențe, pe ultima sută de metri, apărute la birou.
Augustin Zegrean a vorbit despre ”trădare” după ce a pierdut lupta cu Florin Iordache
Augustin Zegrean – fost președinte al Curții Constituționale și adversarul lui Florin Iordache în lupta pentru șefia Consiliului Legislativ – a declarat că victoria acestuia reprezintă, în fapt, și o ”trădare” din partea PNL și USR, fiindcă ”împreună” aveau mai mult de 41 de voturi, atâtea câte a obținut.
Mai mult, Augustin Zegrean a dezvăluit, la GÂNDUL LIVE, că nici măcar nu a știut că se votează în ziua respectivă, ”filiera” fiind cu totul alta.
”Nu știu cine m-a trădat. Și PNL și USR, împreună au mai mult de 41 de voturi. Așa s-a vrut. Nu am fost chemat la comisie pentru audieri. Și asta făcea imposibilă votarea mea acolo. Deci nu puteau să mă pună la vot pentru că nu am fost în raportul Comisiei. În jurul prânzului am fost am fost sunat și întrebat dacă vreau să fiu candidatul lor acolo și am zis că da. Nu știam că se votează în ziua aia, eu știam că procedura este că trebuie să mă prezint în fața Comisiilor reunite a Camerei Deputaților și Senatului, apoi să fiu audiat, iar ei să facă raport. Pai cum m-au trecut în raport fără să fiu acolo?”, a declarat Augustin Zegrean la GÂNDUL LIVE.
Atribuțiile Consiliului Legislativ condus de Florin Iordache ”pe viață”
Consiliul Legislativ şi-a început activitatea pe data de 1 aprilie 1996, fiind organ consultativ de specialitate al Parlamentului – înfiinţat în temeiul art. 79 al Constituţiei României din 1991 – şi având ca principale atribuţii avizarea proiectelor de acte normative şi ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei României.
- analizează şi avizează proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de ordonanţe, de ordonanţe de urgenţă şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz;
- analizează şi avizează, la cererea preşedintelui comisiei parlamentare sesizate în fond, amendamentele supuse dezbaterii comisiei şi proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie după adoptarea lor de către una dintre Camerele Parlamentului;
- realizează nemijlocit sau coordonează, din dispoziţia Camerei Deputaţilor sau a Senatului, elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebită;
- elaborează, din dispoziţia Camerei Deputaţilor sau a Senatului ori din proprie iniţiativă, studii pentru sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei şi face, pe această bază, propuneri Parlamentului şi, după caz, Guvernului;
- ţine evidenţa oficială a legislaţiei României şi furnizează informaţia necesară pentru desfăşurarea procesului legislativ; organizează informatizarea sistemului de evidenţă a acesteia şi realizează produse informatice pentru evidenţa legislaţiei asistată de calculator;
- urmăreşte, în vederea funcţionării sistemului legislativ în mod unitar şi coordonat, emiterea de către autorităţile publice competente a actelor normative în executare, dispuse prin legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, şi semnalează organelor în drept întârzierile în emiterea acestora;
- elaborează Repertoriul legislaţiei României evidenţa oficială − şi furnizează varianta online a acestuia; întocmeşte versiunile oficiale ale unor culegeri de acte normative;
- stabileşte forma republicabilă a Constituţiei, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum a legii de revizuire a acesteia;
- examinează şi avizează, în condiţiile legii, forma republicabilă a legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, care au suferit intervenţii legislative şi pentru care s-a dispus republicarea;
- avizează, în condiţiile legii, rectificările ce se propun a fi aduse unor acte normative după publicarea acestora, în cazul descoperirii de erori materiale;
- urmăreşte şi semnalează Parlamentului sau, după caz, Guvernului, întârzierile în republicarea actelor normative pentru care s-a dispus o asemenea măsură.