După o discuție cu premierul Tudose, ministrul de Finanțe anunță că ordonanța de modificare a Codului Fiscal „intră miercuri în Guvern”. UPDATE

După jumătate de zi în care încă o ședință extraordinară de guvern a fost contramandată și o întâlnire a liderilor PSD la Vila Lac 1, ministrul de Finanțe , Ionuț Mișa, a anunțat că ordonanța de modificare a Codului Fiscal, care prevede măsuri contestate, precum transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, precum și instituirea taxei de solidaritate de de 2,5%, va fi discutată în ședința de guvern de miercuri. 

Mișa a precizat că decizia a fost luată după o discuție cu premierul, care, la rândul său, a avut o discuție în partid. 

„Am fost azi la o discuție cu premierul, cu președintele partidului și cu secretarul general și am discutat mai multe aspecte legate de buget, fiscalitate și de rectificare”, a precizat el.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În ce privește noua amânare a ședinței de Guvern pentru modificarea Codului Fiscal, Mișa a spus că nu știe care este motivația, dar că proiectul are acum toate avizele necesare. „Am avut niște întârzieri la avize și ședința de Guvern se ține miercurea de obicei. În momentul acesta avem toate avizele”, a spus ministrul Finanțelor.

Invitat să comenteze avizul negativ pe care l-a dat Consiliul Fiscal, Mișa a spus că problemele ridicate de Consiliu în ce privește impactul bugetar sunt menționate în nota de fundamentare a proiectului. „Din acest punct de vedere, nu este o surpriză, dar nu va fi o problemă pentru a realiza implementarea acestor măsuri și nu va fi o problemă la nivelul bugetului și a deficitului pentru anul 2018”, a conchis Mișa.

CITEȘTE ȘI Iohannis face de 3 lei revoluția fiscală a PSD-ALDE: „Am luat-o pe arătură”

Surpriza zilei de azi venit din partea vicepreședintelui PSD, Gabriela Firea, care a susținut că pachetul fiscal propus de Guvern va lovi în administrațiile locale. O asemenea obiecție a avut și Consiliul Fiscal care a avertizat că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va lăsa fără bani primăriile. 

„Pentru toate primăriile de municipiu, acest pachet de modificări fiscale nu va aduce lucruri bune pentru că vor fi bani mai puțini la buget pentru investiții, avem foarte multe proiecte în derulare pe care vrem să le finalizam. Avem proiecte noi, care sunt acum în faza realizării studiilor de fezabilitate. Ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile și premierul ne-a dat un răspuns pozitiv, fie va fi îmbunătățit acest proiect, fie, dacă rămane în stadiul actual, este nevoie de stabilirea unui sistem de compensări”, a declarat, luni, Gabriela Firea, la ședința Asociației Municipiilor din România.

Primarul general al Capitalei a anunțat că marți va avea o întâlnire cu premierul Mihai Tudose pe acest subiect, la Palatul Victoria. 

CITEȘTE ȘI Ce gaură face în buget revoluția fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanțe

Lista măsurilor propuse de PSD

Trecerea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat

În prezent, angajatorul și salariatul plătesc în solidar contribuțiile sociale în contul angajatului, în sensul că și din fondul de salarii (partea angajatorului), dar și din suma cuvenită angajatului (partea salariatului) se iau anumite procentaje, până la un total de 39,25% din total, pentru CAS. Propunerea Guvernului este ca întreaga sarcină a acestor contribuții să-i revină numai angajatului, cu precizarea că îndeplinirea formalităților de plată va rămâne la angajator și că această cotă totală de 39,25% va scădea la 37,25% (de notat că scăderea propusă într-o formulă anterioară era la 35,25%). 

Guvernul consideră că această măsură este neutră din punctul de vedere al angajatorului, întrucât la nivel de firmă nu se întâmplă altceva decât o mutare a formalităților de plată de la angajat la angajator. Crește salariul brut (din care se iau aceste contribuții) la nivelul angajatului și, simultan, scade salariul brut la nivelul angajatorului, astfel că salariul net rămâne neschimbat. Lucru care – în opinia promotorilor acestei măsuri – dă posibilitatea angajatorului de a majora corespunzător salariile angajaților, astfel încât și netul să crească, fidelizându-i pe salariați. 

Dar calculele economiștilor arată altceva: prin această mutare va scădea, de fapt, și salariul net. Într-adevăr, luată separat această măsură ar putea duce la scăderea salariului net, primit „în mână” de angajat, însă ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a insistat asupra faptului că mutarea CAS este dublată de alte două măsuri compensatorii: impozitul pe venituri (inclusiv pe salarii) va scădea de la 16% la 10%, iar contribuțiile la fondul de creanțe salariale (deja celebrul fond „de solidaritate”) nu îi vor mai reveni și salariatului, ci exclusiv angajatorului. De aici au pornit, de altfel și controversele pe tema mutării CAS de la angajator la salariat.

Splitarea TVA 

În prezent, la momentul plății aferente unei tranzacții, taxa pe valoarea adăugată (TVA) este trecută ca o componentă inclusă în valoarea facturii, însă de la 1 ianuarie pentru fiecare tranzacție ar urma să se plătească TVA într-un cont separat de cel în care vor intra banii fără această taxă. Consultanții fiscali au reacționat vehement față de această măsură, arătând că la nivelul unor companii cu numere mari (sute, mii, zeci de mii) de parteneri facturați operațiunile se vor complica insuportabil de mult. Astfel că în Parlament, unde se poartă acum dezbaterea pe marginea acestei teme, s-a stabilit ca splitarea TVA să se aplice obligatoriu doar companiilor aflate în relații comerciale cu statul, companiilor rău-platnice și celor aflate în insolvență, celelalte urmând a o aplica opțional.

Plafonul de un milion de euro pentru microîntreprinderi 

Firmele foarte mici – microîntreprinderile, adică acelea care au cifre de afaceri de până la 500.000 de euro – pot alege să plătească un impozit de 16% pe profit sau un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Guvernul propune introducerea obligației ca impozitul să fie aplicat numai pe cifra de afaceri, de 1%, la toate firmele cu un rulaj de până la un milion de euro (față de 500.000 de euro). Această schimbare îi va aduce la plată și pe întreprinzătorii cu vânzări mai mari, dar din care nu rezultă neapărat și profituri suficiente, adică va obliga un număr mare de microîntreprinderi să plătească mai mult decât câștigă, lucru care le va arunca în faliment, atenționează specialiștii.

Instituirea contribuției asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii 

Potrivit reglementărilor europene, un stat membru al UE ar trebui să alimenteze, de la bugetul public, un fond dedicat plății CAS și a salariilor pentru a acoperi eventualele cheltuieli în cazul intrării în insolvență a unor firme; sau, dacă de la bugetul public nu se poate alimenta – din lipsă de surse – acest fond, atunci respectivul stat poate să solicite angajatorilor contribuirea cu o anumită cotă (nespecificată) din fondul de salarii la finanțarea respectivului fond „de acoperire a creanțelor salariale”. 

Încă de la apariția acestor reglementări (în anul 2007), statul român a ales varianta să ceară angajatorilor – și nu să alimenteze fondul de la bugetul public – contribuții de 0,16%, apoi de 0,25% din fondul de salarii. Între timp (din 2007 până în prezent), contribuției respective i s-au mai adăugat o serie de componente, cum ar fi cele care ar acoperi riscuri de accidente de muncă, iar acum, pentru 2018, este prevăzută o cotă de 2,25%. Dar sumele astfel plătite nu vor ajunge să alimenteze doar acele fonduri de risc, ci o mare parte (s-a amintit chiar de 90%) din ele ar urma să alimenteze, de fapt, bugetul public. Altfel spus, în loc ca bugetul să acopere riscurile/creanțele salariale, angajatorii vor acoperi și aceste riscuri, și, în plus, vor contribui – dovedindu-și „solidaritatea” cerută de Guvern – inclusiv la bugetul public. Măsura aceasta i-a scandalizat pe oamenii de afaceri, pentru că ei se văd forțați să „solidarizeze” plătind bani într-un buget pe care nimeni nu știe cum îl vor folosi guvernanții, pe lângă alimentarea unui fond care, de fapt, trebuia finnțat de la buget.

Creșterea salariului minim pe economie 

Angajatorii au transmis recent că ar fi înțeles mesajul Guvernului potrivit căruia economia nu mai poate crește cu salarii mici, dar solicită să fie lăsați să mărească lefurile angajaților „în logica economică”, nu printr-o măsură administrativă.
În chestiunea majorării salariilor, reprezentanții mediului de afaceri par a fi împărțiți în două tabere. Pe de-o parte, patronatele participante la recenta întrunire a Consiliului Național Tripartit ar fi agreat această măsură – potrivit Guvernului – ca pe „o oportunitate” de a-și fideliza salariații, dar de cealaltă parte reprezentanții asociațiilor de business care nu participă la dialogul social instituționalizat resping obligativitatea de a mări salariile, impusă pe cale strict administrativă.

Per ansamblu, măsurile fiscal-bugetare propuse de Guvern sunt considerate pripite de către liderii mediului de afaceri, câtă vreme economia crește și nu sunt semnale că ar urma o criză în viitorul apropiat, astfel că s-a solicitat o perioadă de respiro (3-6 luni) pentru analizarea mai profundă și adoptarea acestora într-o formă agreată de toate părțile implicate.

În ceea ce-i privește pe politicieni, opozanții acestor schimbări atenționează că economia ar putea fi aruncată în haos, iar președintele țării, Klaus Iohannis a atacat direct măsurile fiscale anunțate de coaliția de guvernare, spunând că aceasta se comportă ca omul care câștigă tot mai mult, dar se și împrumută tot mai mult de la bănci.