Emil Constantinescu îi scrie președintelui Parlamentului European, acuzând presiuni asupra României venite de la Reding și Barroso

În scrisoarea adresată cu ocazia dezbaterilor organizate de PE asupra situației politice din România, Constantinescu susține că în ultimele două luni România „a fost supusă unor presiuni inacceptabile pentru un membru al UE, presiuni venite din partea comisarului european pentru Justiție, Viviane Reding și a președintelelui Comisiei Europene, Jose Barroso”.

„Presiunile asupra Parlamentului României, Guvernului și președintelui interimar, care au acționat în litera și în spiritul Constituției României, nu au justificare în niciun articol al Constituției Europene sau a altor reglementări și reprezintă un abuz care creează un precedent extrem de periculos de încălcare a suveranității unui stat membru UE. Aceste presiuni au fost făcute în baza unor acuzații care nu au legătură cu realitatea și sunt contrazise de orice analiză corectă și imparțială a evenimentelor și a documentelor. Acum, când procesul de suspendare a președintelui și referendumul de demitere a acestuia s-au încheiat cu revenirea în funcție, în condițiile impuse de UE, îl putem considera ca un studiu de caz”, apreciază el.

Emil Constantinescu mai susține în scrisoare că „ceea ce comisarul pentru Justiție și președintele Comisiei Europene ignoră este faptul că mandatul actual al președintelui României este ilegitim”.

„În urma unei hotărâri de suspendare a președintelui României și a organizării unui referendum pentru demiterea acestuia, în condițiile prevăzute prin lege și considerate constituționale prin decizia Curții Constituționale a României, 7,4 milioane de cetățeni, o majoritate covârșitoare reprezentând 87% din cei prezenți la vot, s-au pronunțat pentru demiterea președintelui. Cei 8,4 milioane care au votat (46% din listele permanente) reprezintă în realitate cu mult peste 50%, cvorumul luat în considerare. (…) Realitatea politică actuală a României, exprimată prin votul a 87% din cei care au votat pentru demiterea președintelui, reprezentând cu mult peste 50% din numărul celor înscriși în listele electorale permanente, dacă acestea sunt alcătuite corect, arată că în prezent mandatul președintelui Băsescu este ilegitim și că domnia sa nu-i poate reprezenta pe cetățenii României nici pe plan intern, nici pe plan extern. Revenirea în funcție a președintelui nu are nicio legătură cu statul de drept și este rezultatul unor acțiuni discutabile pe plan intern și extern”, scrie fostul președinte.

Acesta mai invocă în scrisoare „impunerea abuzivă a unui cvorum de către Curtea Constituțională, susținută prin presiuni politice de către comisarul pentru Justiție și președintele Comisiei UE”.

Emil Constantinescu mai susține, în scrisoarea adresată președintelui PE, că, „toate hotărârile Curții Constituționale în problema referendumului de demitere a președintelui au avut caracter politic”. „Nu în sensul rezolvării unei situații politice, conform literei și spiritului Constituției, ci al unei decizii partizane menite să împiedice cu orice preț demiterea președintelui prin votul liber exprimat al majorității alegătorilor”, consideră el.

„Mediile de informații occidentale au preluat o afirmație aberantă a președintelui suspendat și a acoliților săi despre o «lovitură de stat» sau un «puci» în România. Chiar și după ce Curtea Constituțională a hotărât că înlocuirea președinților Senatului și Camerei Deputaților de către o nouă majoritate parlamentară a fost legală și constituțională, la fel ca și hotărârea de suspendare a președintelui, această etichetare absurdă s-a menținut. Într-o declarație stupefiantă, chiar după revenirea ilegitimă a președintelui Băsescu în funcție, doamna Reding continuă să vorbească despre o «lovitură de stat parlamentară», în disprețul votului a 7,4 milioane de cetățeni reprezentând 87% din numărul votanților”, mai scrie Emil Constatinescu.

În privința celor 11 puncte cerute Parlamentului, Guvernului și președintelui interimar al României, Emil Constantinescu spune că „recomandările Raportului s-au plasat la limita respectării suveranității unui stat membru al UE, atunci când s-a indicat în termeni ultimativi ce decizii să ia, ori să nu ia Guvernul sau președintele României”.

„Cea mai gravă dintre acestea mi se pare cerința imperativă de a «nu se acorda grațieri pe perioada președinției interimare». E vorba de interzicerea unei competențe de natură constituțională acordată președintelui României (art. 94, d) recunoscută și celui care asigură interimatul funcției (art. 98/2) și care se exercită fără nicio prealabilă autorizare internă sau externă. Cerința a plecat de la un «proces de intenție» privind o eventuală grațiere a fostului prim ministru Adrian Năstase, deși nu a existat nicio declarație în acest sens și era evident că ea nu era posibilă. Formularea ei la modul general nu numai că făcea ca grațierea să nu poată fi acordată nimănui, chiar dacă rațiuni de ordin umanitar ar fi impus-o, dar a adus atingere unui atribut al conducătorului oricărui stat suveran, stabilit prin cutumă, de-a lungul istoriei. Nu cred că există vreun stat în UE care să accepte o asemenea cerință abuzivă fără nicio bază legală în legislația europeană și mai ales un astfel de afront la suveranitatea națională”, adaugă el.

„Care a fost obiectivul intervenției în forță a comisarului pentru Justiție și a președintelui Comisiei UE în problemele politicii interne a României? În mod evident, a fost susținerea regimului corupt al președintelui Băsescu, autoritar pe plan intern, docil și servil în fața deciziilor autorităților UE. În ultimii opt ani, rapoartele de monitorizare a României au ignorat toate derapajele politice și corupția regimului Băsescu, mulțumindu-se cu condamnările pentru corupție ale adversarilor politici”, mai susține Constantinescu.

El mai apreciază în scrisoare că „reacțiile nejustificate ale Uniunii Europene față de evenimentele politice din România și maniera în care au fost exprimate vor avea consecințe pe timp mediu și lung, pe multiple planuri”.

„Dacă a fost vorba de o impunere a respectării valorilor morale ale democrației europene, cum a invocat doamna Reding, atunci este și mai grav, pentru că ne putem întreba cum sunt înțelese aceste valori în Uniunea Europeană?, unde este respectul pentru voința cetățenilor unei țări membre?, dacă Comisia Europeană poate impune unui Guvern, unei majorități parlamentare și în final voinței unei covârșitoare majorități a cetățenilor exprimate prin vot o anume soluție, prin amenințări politice și economice fățiș exprimate. Modul în care a fost impusă această soluție a fost un «diktat» și el lovește în ceea ce are mai prețios un stat independent și un popor – demnitatea națională”, mai scrie el.

„Dacă intervenția brutală a doamnei Reding și a președintelui Barroso, care astăzi se felicită pentru rezultatele ei, va avea drept consecință creșterea ponderii unor formațiuni politice populiste și antieuropene, pe fondul dezamăgirii față de actuala majoritate guvernamentală care, așa cum consideră mulți, a cedat nepermis la presiunile europene și al desistării euroentuziaștilor, care acum își reevaluează atitudinea, poate că abia atunci vor înțelege efectele acțiunilor lor, care au provocat o criza inutilă într-o țară care nu punea probleme legate de criza financiară și de fidelitate față de UE”, se mai arată în scrisoarea lui Constantinescu.

El apreciază, în final, că ședința din 12 septembrie a Parlamentului European poate fi o bună ocazie pentru „recâștigarea încrederii cetățenilor României în UE și, de asemenea, a încrederii cetățenilor din alte state membre, care doresc ca voința lor să nu fie desconsiderată cu aroganță și viitorul lor să nu fie dictat de jocuri de culise la nivel european”.