„Resping categoric acuzația că aș fi comis vreun abuz în serviciu. Acuzațiile sunt complet nefondate. Nu sunt acuzat că ar săvârșit vreo infracțiune de corupție sau ar fi dobândit vreun folos necuvenit. Nu am avut atribuții de negociere și am demonstrat că deciziile au fost luate oficial cu mult înainte ca eu să fiu numit în Guvern. Nu există nicio probă în dosar că aș fi comis o infracțiune”, a spus Bejinariu.
Bejinariu a ținut să precizeze că contractul încheiat între Guvernul României și Microsoft Irlanda este parte a unui act normativ adoptat de Guvernul României, iar semnătura sa în numele Guvernului a fost acordată în baza unui mandat imperativ al HG care a aprobat contractul și l-a desemnat explicit. El a mai spus că semnarea contractului între Guvernul României și Microsof Irlanda a fost decisă prin adotarea de către Guvern a unui act normativ, cu respectarea legii privind achizițiile publice, și a avut toate avizele juridice și de conformitate în toate etapele.
Bejinariu a atras atenția că în acest moment există o decizie a CCR, respectiv decizia nr. 68/2017, care stabilește că adoparea și conținutul unor acte normative nu pot constitui subiect de cercetare penală.
„Am prezentat aceste argumente ca să votați în cunoștință de cauză, potrivit propriei conștiințe și în acord cu legea”, a mai spus Bejinariu, în încheierea discursului său.
Înaintea supunerii la vot a cererii DNA, PNL și USR au anunțat, prin reprezentanți, în cadrul dezbaterilor generale, că vor vota favorabil cererea DNA de urmărire penală a lui Eugen Bejinariu, în timp ce UDMR a arătat că PNL încalcă Regulamentul Camerei Deputaților dacă deputații liberali vor vota „la vedere”.
„Acum trebuie să decidem dacă facem sau nu scut împotriva unui coleg acuzat de fapte grave, un prejudiciu de peste 60 de milioane de dolari, cum e acuzația Parchetului. Trebuie să decidem că Parlamentul lasă justiția să se pronunțe. De ce colegul nostru se ferește să prezinte argumentele de apărare în fața instanței, care ar putea să-l achite?”, a declarat deputatul USR, Stelian Ion.
El a mai arătat că propunerea din Comisia juridică privind respingerea cererii DNA a fost „pur politică”, întrucât PSD-ALDE au majoritatea în comisie și „s-a decis politic”.
„E o chichiță avocățească, dar avem de-a face cu o faptă penală”, a subliniat deputatul USR.
La rândul său, președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a menționat că PNL va vota consecvent, la vedere, pentru solicitarea Parchetului,, astfel încât să nu existe suspiciunea că se obstrucționează mersul justiției.
„Parlamentul nu e instanță de judecată. Avem o solicitare de la Parchet, nu e rolul Parlamentului de a stabili vinovății, nevinovății. Decizia trebuie să fie luată în instanță. Solicităm parlamentarilor să țină cont de Constituție, de echilibrul puterilor în stat, iar prezumția de nevinovăție să funcționeze până în Justiție”, a spus Turcan.
În schimb, deputatul UDMR, Marton Arpad, a criticat decizia PNL a de a vota la vedere.
„Avem o lege – Regulamentul Camerei. E lege organică, aplicabilă nouă, care prevede un vot secret în astfel de cazuri. Dacă avem o astfel de prevedere, ea este obligatorie. Votul la vedere este o încălcare a acestei legi a noastră”, a spus Maton Arpad.
El a adus în discuție faptul că legislația în vigoare nu permite pedepsirea unei fapte neincriminate la vremea la care a fost comisă.
„Sunt vorbe frumoase, inclusiv trimiterea la Constituție și legile țării, care, printre altele, nu permit pedepsirea unei fapte neincriminate la vremea la care a fost comisă”, a spus Marton Arpad.
Procurorul general Augustin Lazăr i-a transmis, în 15 mai, o scrisoare președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, în care îi adresează rugămintea de a urgenta procedurile în cazul solicitării de începere a urmării penale în cazul deputatului PSD Eugen Bejinariu, fost ministru.
„Revenim la adresa noastră din 22.11.2016 prin care vi s-a solicitat exercitarea dreptului de a cere efectuarea urmăririi penale față de Eugen Bejenariu, fost ministru pentru coordonarea SGG în perioada 2000- 2004 pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu și vă adresăm rugămintea să dispuneți măsurile legale în vederea urgentăriii procedurilor prevăzute de Legea 115 privind responsabilitatea ministerială”, se arată în scrisoarea semnată de Lazăr.
Procurorul general precizează, totodată, că lipsa unui răspuns la cererea formulată în luna noiembrie 2016 împiedică soluționarea cauzei, afectând totodată principiile aflării adevărului și termenul rezonabil al procesului penal prevăzute de Codul de procedură penală.
Potrivit acestuia, în dosar sunt implicate și alte persoane și, datorită legăturii dintre acestea și Eugen Bejinariu, se impune investigarea tuturor celor implicaț, cercetările neputând fi disjunse.
„În absența răspunsului Camerei Deputaților, urmărirea penală se desfășoară numai față de persoane care nu beneficiază de imunitate, ceea ce poate crea o situație discriminatorie”, a mai scris Lazăr.
Scrisoarea procurorului general al României, Augustin Lazăr, referitoare la deputatul PSD Eugen Bejenariu, fost ministru pentru coordonarea SGG, a figurat pe ordinea de zi de luni a Biroului permanent al Camerei, care a transmis-o Comisiei juridice.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a adoptat, în 17 mai, cu 16 voturi „pentru”, 7 voturi „împotrivă” și o abținere”, Raport de respingere a cererii de începere a urmăririi penale a deputatului PSD Eugen Bejinariu, fost ministru.
Președintele Comisiei juridice a Camerei, Eugen Nicolicea, a precizat, miercuri, că Raportul de respingere a cererii de urmărire penală a deputatului PSD Eugen Bejinariu, adoptat de comisie, a fost motivat de constatarea că infracțiunile imputate acestuia nu existau la data comiterii faptelor.
„Cu 16 voturi ‘pentru’, 7 voturi ‘împotrivă’ și o abținere, Comisia recomandă plenului să nu voteze cererea de urmărire penală întrucât solicitarea este pentru infracțiunea 13 indice 2 din Legea 78/2000, infracțiune care nu exista la data comiterii faptei. Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Ea a intrat în vigoare pe 2 decembrie 2004, faptele sunt comise până în octombrie 2004″, a precizat Nicolicea, la acel moment.