Plenul Parlamentului a adoptat modificarea Statutului deputaților și senatorilor cu 309 voturi pentru, 56 voturi împotrivă și două abțineri. Dacă din textul final au dispărut formulările „flagrante” referitoare la superimunitate, au rămas în schimb cele privind cele care permit aleșilor incompatibili să își păstreze mandatul dacă există o decizie ANI în ceea ce-i privește.

Parlamentarii PPDD s-au retras din sală, în timp ce reprezentanții PDL au votat împotrivă. „Am sentimentul că ne-am aflat într-un salon de cosmetică, în care o cosmeticiană babană, adică puterea, a încercat să înfrumusețeze statutul. Nu a reușit decât o spoială”, a spus după vot vicepreședintele Camerei, Ioan Oltean.

Spre finalul dezbaterilor, pasele dintre putere și opoziție au fost încheiate de senatorul PSD Șerban Nicolae care, într-o intervenție referitoare la banii pe care un parlamentar achitat de instanță îi poate recupera de la parlament a spus: „Eu nu pun mare preț pe rapoartele MCV”.

CITEȘTE AICI MODIFICĂRILE ȘI TEXTUL FINAL AL STATUTULUI

CITEȘTE AICI CUM POT SA-ȘI PĂSTREZE MANDATUL PARLAMENTARII INCOMPATIBILI

Dezbaterea pe statutul parlamentarilor a început printr-un schimb de replici între senatorul Nicolae Vlad Popa și președintele Camerei, Valeriu Zgonea. „Nu abuzați de putere”, i-a spus de la tribună Popa lui Zgonea, care a început să-i reproșeze democrat-liberalului că îi place să stea la hotel și să aibă multe privilegii.

În disputa celor doi a intervenit și liderul grupului PPDD din Senat, Tudor Barbu. Supărat că nu a primit Raportul Comisiei de Statut privind proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, Barbu i-a reproșat de la tribună lui Zgonea: „noi cei cu 14-15% nu suntem atât de importanți să primim raportul”.

Zgonea nu s-a dat bătut și a început să-l strige în sală pe deputatul PPDD, Fenechiu, cel care primise raportul Comisiei de Statut.

„Vreau să îmi declin identitatea, sunt Tudor Barbu nu Fenechiu”, a reacționat pepededistul.

Ferm, Zgonea l-a atenționat că vorbește în direcția greșită. „Vorbiți către camere în partea cealaltă nu către mine. Domnii secretari le-ați distribuit”, i-a întrebat președintele Camerei pe secretarii Parlamentului.

PDL a reacționat și el prin senatorul Cristian Rădulescu.
„Lucrurile s-au desfășurat într-o viteză extraordinară. Unele modificări creează o larghețe prea mare în relația Parlament justiție”, a spus și Rădulescu.

Eugen Nicolicea nu a mai rezistat și a atacat teoria superimunității.

„Superimunitatea este o prostie, nu există. Orice abatere de la Constituție ar face textul neconstituțional. Imunitatea este atât cât e, nu poate fi nici mai mare nici mai mică decât este în Constituție, lămuririle cred că au fost suficiente, remarcați intenția bună a inițiatorilor”, a apărat Nicolicea proiectul de lege.

În acest moment, Tudor Barbu a anunțat că grupurile parlamentare ale PPDD părăsesc ședința. El a spus că partidul său nu acceptă cetățeni de rangul I – parlamentarii, iar populația să fie de rangul II.

„Părăsim sala în semn de protest față de cum am fost tratați, azi noaptea la ora unu raportul nu era votat, iar azi să fie supus votului, e o lipsă de respect față de cei care ne-au trimis aici”, a spus Barbu, moment în care parlamentarii PPDD părăsesc sala.

Liberalul Puiu Hașotti le-a cerut colegilor să aștepte ca parlamentarii PPDD să plece din sală.

„Dacă sunteți cumva deranjați că afectați bugetul , donați suma forfetară, stați în Gara de Nord și votați acolo, stați în Cișmigiu”, a fost mesajul către cei care părăseau sala.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, își dă cuvântul. „Dacă eu am greșit că am deschis un dialog și ANI și DNA au acceptat propunerile noastre nu poți să schimbi imunitatea care este scrisă în Constituție”, le spue președintele Camerei colegilor săi. El a ținut să precizeze că niciodată Parlamentul nu a dorit să cere probe de la Parchet și DNA.

PDL a dat replica prin președintele Vasile Blaga.

„Președintele Camerei ne dă lecții de morală și comportament politic. Nu acceptăm lecții de morală. Încercați să întăriți imunitatea acuzându-ne că vrem privilegii în plus”, i-a transmis Blaga lui Zgonea.

Președintele s-a apărat, afirmând că textul a fost agreat de minsterul public.

Șerban Nicolae a intervenit și el și și-a arătat disprețul față de rapoarte MCV.

„Eu nu pun mare preț pe rapoartele MCV, dar acest text pare scris de o fostă procuroare comunistă, încalcă prezumția la nevinovăție”, a susținut el despre articolul 4 indice 1. Plenul a fost de acord cu amendamentul lui Nicolae, prin care un parlamentar care avea drepturile bănești suspendate își reprimește drepturile financiare dacă este achitat.

Cele mai importante modificări

Cele mai importante modificări la statutul parlamentarului vizează o serie de prevederi privind incompatibilitățile. Dacă în final au renunțat la modificările care transformau practic parlamentul într-un tribunal care cerea probe pentru avizul privind solicitarea procurorilor de reținere, arestare sau percheziție, aleșii și-au reglat conturile cu ANI operând sschimbări în statutut care pot face posibilă păstrarea mandatului chiar dacă cel vizat este incompatibil. Astfel, dacă în varianta de până acum se prevedea că încetarea mandatului pe motiv de incompatibilitate se face prin notificare a parlamentarului, acum se detaliază situația. În noile condiții, există posibilitatea ca un parlamentar incompatibil care nu a contestat decizia ANI să rămână cu mandatul. De asemenea, este posibil ca un ales să ceară comisiei competente să-i lămurească situația. Acest lucru poate duce la cayuri de genul rectorilor-parlamentari care deși declarați incompatibili de ANI au rămas în funcții deoarece comisiile au decis că nu sunt în incompatibilitate

Înainte Art. 7 (2) Încetarea mandatului datorită incompatibilității se face prin notificare scrisă, făcută de deputat sau de senator, înaintată Biroului permanent al Camerei din care face parte și prezentată plenului Camerei.

După Art. 7 (2) Încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilității are loc:

a) la data menționată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, depusă la Biroul permanent al Camerei din care deputatul sau senatorul face parte;
b) la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care deputatul sau senatorul face parte, prin care se constată starea de incompatibilitate;
d) la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se respinge contestația la raportul Agenției Naționale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea;

Înainte Art 18 Deputatul sau senatorul care la data intrării în exercițiul mandatului și după validare se află în una dintre incompatibilitățile prevăzute la art. 15, 16 și 17 sau în alte legi speciale va informa în scris, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte despre această situație.
(2) În termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de deputat sau de senator și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale.

După Art. 18 (1) Deputatul sau senatorul care, la data intrării în exercițiul mandatului, se află în una dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute în prezentul Statut sau în alte legi speciale are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a notifica Biroul permanent al Camerei din care face parte, cu privire la starea sa de incompatibilitate. După expirarea acestui termen, deputatul sau senatorul va opta, în termen de 30 de zile între mandatul de deputat sau de senator și funcția ori funcțiile incompatibile, demisionând potrivit opțiunii sale. Demisia deputatului sau a senatorului se aduce la cunoștința Biroului permanent al Camerei din care acesta face parte.
(2) Deputatul sau senatorul care nu și-a exprimat opțiunea potrivit alin. (1) rămâne în stare de incompatibilitate. Biroul permanent al Camerei din care face parte sesizează comisia care are în competență analizarea situațiilor de incompatibilitate în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. Comisia competentă solicită punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate, care va răspunde solicitării în cel mult 5 zile.
(3) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în competență analizarea situațiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat sau de senator și funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Înainte ART. 18 (4) Orice stare de incompatibilitate survenită în timpul exercitării mandatului de parlamentar trebuie adusă la cunoștința Biroului permanent al Camerei, în scris și în termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia.

După Art. 18 (4) Deputatul sau senatorul se poate adresa Biroului permanent al Camerei din care face parte, în vederea clarificării unei eventuale stări personale de incompatibilitate. Biroul permanent înaintează solicitarea comisiei care are în competență analizarea situațiilor de incompatibilitate, în vederea întocmirii unui raport, în termen de 15 zile de la sesizare. În cazul în care din raportul comisiei reiese existența unei stări de incompatibilitate, deputatul sau senatorul are obligația ca în termen de 30 de zile să opteze între calitatea de deputat sau de senator și funcția sau funcțiile incompatibile. Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.