Eugen Simion, despre apelul academicienilor: „Există o schizofrenie în statul român. Unii nu mai vor să respecte democrația”

Apelul  membrilor ai Academiei Române vine în mijlocul unei perioade tensionante în România, care a acumulat, pe de-o parte, nouă zile de proteste față de decizia Guvernului de a modifica prin ordonanță de urgență Codurile Penale, și, pe de altă parte, cinci zile de manifestări pentru susținerea Executivului. Piața Victoriei – Piața Cotroceni, două tabere, aceeași Românie. De ce tocmai acum acest apel? „Dintr-o întâmplare”, este răspunsul rectorului Universității Babeș-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, care a explicat, pentru Gândul, cum „a fost conceput treptat” acest apel, materializat într-o scrisoare, prin care academicienii se „pronunță cu tărie în favoarea identității, suveranității și unității naționale”.

„El a avut o perioadă de coagulare și toți membrii și-au spus părerile. Unii au adus îmbunătățiri. A fost formulat într-o perioadă mai îndelungată și l-am lansat acum pentru că acum a fost gata, dar s-a potrivit și cu această falie, această sfâșiere în societatea românească și cred că Academia nu poate rămâne pasivă”, a declarat, pentru Gândul, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Ioan-Aurel Pop.

De cealaltă parte, academicianul Eugen Simion susține că apelul a fost conceput, de fapt, la începutul lunii februarie de un grup și că „s-a potrivit” cu manifestările, dar că „punctul real de plecare” a fost apariția în Monitorul Oficial a cererii de autonomizare a Ținutului Secuiesc. Simion susține că „există o prăpastie în momentul de față în viața noastră publică” și că „ultimul lucru la care se gândesc” politicienii „când vorbesc și acționează este România”.

„Eu cred că este o problemă această schizofrenie care există în statul român la ora actuală, în populația românească, începând cu ortografia. Sunt unii care nu acceptă ortografia oficială recomandată de Academia Română și susținută de lege. Până la disensiunile din sfera politică care sunt mari de tot (…) De aceea grupul care a inițiat, eu l-am semnat, pentru că este un apel care se adresează și intelectualilor, dar tuturor românilor să fim atenți cu țara aceasta să nu mai batjocorim valorile noastre, să facem un alt tip de educație publică”, a explicat, pentru Gândul, Eugen Simion, spunând că scrisoarea ar avea, de fapt, 95 de susținători, nu 84.

În viziunea lui Ioan-Aurel Pop, având în vedere „atentatele” apărute în ultima vreme la adresa identității naționale și enumerând aici „limba, originea, tradițiile, credința, țara”, membrii Academiei, pe care a caracterizat-o drept „o instituție umană, nu Dumnezeiască”, „ar putea fi consultați ca niște experți în problema echilibrului” din societatea românească. Întrebat dacă disputele invocate includ și protestele din țară, Pop a răspuns afirmativ, adăugând că se leagă și „de lipsa de colaborare a unor instituții ale statului”.

„Instituțiile statului trebuie să fie puse în slujba cetățeanului și să lucreze pentru binele public. Ori, în ultima vreme, în societate văd multe orgolii și individuale, mai ales, decât de grup. Iar țara e o comunitate, adică este o alcătuire de grup care nu poate exista fără reguli, fără rânduieli. Noi trebuie să fim o voce în această Uniune Europeană și eu recunosc că nu e simplu în condițiile în care xenofobia și naționalismele își fac loc în țări în care credeam că sunt eradicate, în țări occidentale care ne-au oferit exemple. Noi propunem să fim un factor de echilibru, să ne păstrăm identitatea, dar în același timp să îi respectăm pe toți ceilalți din jurul nostru”, a mai spus Pop.

Pe de altă parte, Eugen Simion a vorbit despre existența unei „dihonii” (n.r – neînțelegeri) care există între români la ora actuală, fiind de părere că unii dintre aceștia „nu vor să mai respecte democrația” întrucât nu ies la vot și „pe urmă sunt supărați că au câștigat alții”.

„Românii se detestă, nu mai vor să asculte unii pe alții, nu mai vor să accepte explicațiile unei noțiuni. Trebuie să intervină Curtea Constituțională să explice și după aia să se dumirească românii că e vorba de altceva. Deci nu mai funcționează. Plus că unii nu vor să mai respecte democrația, regulile democrației. S-au făcut alegeri, sunt alegeri. Nu avem ceva mai bun decât democrația”, a spus Simion.

Cu toate acestea, Eugen Simion nu este de părere că protestele sunt un factor de dezechilibru, ci „de expresie” și că ele „arată starea de fapt”.

„Adică oamenii care au ieșit au argumente pentru ce sunt nemulțumiți, unii acumulate în decursul vremii. Dar faptul că nu ne înțelegem în chestiuni esențiale. Eu cred că nu ne înțelegem, în primul rând, în privința democrației, ce înseamnă democrație. Nu putem impune o dictatură a unui grup. Asta nu se poate”, a mai spus criticul literar.

Întrebat dacă consideră că societatea românească este scindată, Ioan-Aurel Pop a răspuns negativ, punctând însă că „este ușor dezorientată”.

„Cred că sunt câteva instituții în această țară care nu au scop politic și care ar putea crea o atmosferă mai potrivită de ideii de muncă, de construcție, care trebuie să ne caracterizeze în timpul care urmează”, a mai spus rectorul Universității Babeș-Bolyai.

La pol opus, Simion este de părere că societatea este divizată „enorm”.

„În primul rând, în afară de oamenii politici, intelectualii sunt scindați. Aproape că au eliminat, în ultimele decenii, tema unității, a spiritualității. Cu lucrurile acestea nu ne putem juca. Trebuie un dialog social și să înceapă un dialog politic, să nu mai fie atât de aroganți față de poporul ăsta”, a încheiat Eugen Simion.

Mircea Dumitru:  Nu mă regăsesc nici în stilistica, nici în retorica și nici în multe dintre ideile susținute în această scrisoare

O poziție pe acest subiect a avut și fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, care figurează printre semnatarii scrisorii. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Mircea Dumitru se delimitează de scrisoarea celor 84 de academicieni, spunând că nu se regăsește „nici în stilistica, nici în retorica și nici în multe dintre ideile susținute în această scrisoare”.

„Conținutul scrisorii mi-a rămas necunoscut până în momentul publicării lui, astăzi. Ca atare, mă văd acum nevoit să mă disociez de textul de astăzi și să spun că nu mă regăsesc nici în stilistica, nici în retorica și nici în multe dintre ideile susținute în această scrisoare. Mai mult, în apelul public de acum câteva zile, pe care l-am semnat împreună cu mai mulți colegi din Universitatea din București, și pe care eu l-am inițiat, denunț derapajele grave de la respectarea normelor și a regulilor statului de drept și mă exprim fără echivoc împotriva corupției și a tuturor politicienilor și persoanelor publice care pun în pericol ordinea de drept. Regret situația creată și cred că mediul academic trebuie să rămână un apărător al mecanismelor statului de drept și ale democrației”, a scris Mircea Dumitru pe pagina sa de Facebook.