Eugen Tomac, după ce datoria publică a României a trecut de pragul de 50% din PIB. „Câciu, acest Dorel al guvernării, trebuie să plece!”

Președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), eurodeputatul Eugen Tomac, critică Guvernul Ciucă și cere plecarea din Executiv a ministrului Finanțelor Publice, Adrian Câciu, după ce datoria publică a trecut de jumătate din întreaga producție a țării, un nou nivel-record absolut.

Datoria publică a crescut cu aproape 37,2 de miliarde de lei de la începutul anului, deci în mandatul Guvernului Ciucă, trecând, pentru prima dată de 50% din Produsul Intern Brut, conform datelor istorice ale Ministerului Finanțelor.

„Vom ajunge la datorii cosmice”

„La începutul lui 2020 aveam o datorie de 35% din PIB. Doar în acest an Guvernul s-a împrumutat cu peste 7,5 miliarde de euro. Împrumutăm cei mai scumpi bani din UE, în condițiile în care nu am fost în stare să atragem peste 14 miliarde de euro, bani oferiți cu generozitate prin proiectele de la Uniunea Europeană”, a scris eurodeputatul Eugen Tomac, pe contul de Facebook.

„Câciu, acest Dorel al guvernării, trebuie să plece! Ne îndatorează tot mai mult pe zi ce trece. Vom ajunge la datorii cosmice dacă mai rămâne la conducerea Ministerului Finanțelor”, consideră președintele PMP.

La finalul lunii mai datoria publică a României, internă şi externă, a trecut pragul de 50% din Produsul Intern Brut, ajungând la 614,33 de miliarde de lei, în funcție de metodologia UE, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

Este o creștere de peste 11 miliarde de lei într-o lună, față de valoarea de la finalul lunii aprilie, în funcție de metodologia UE, datoria publică – la o valoare de 602,87 miliarde de lei – avea o pondere de 49,2% din PIB în aprilie 2022.

Procentul calculat pe baza metodologiei UE, de 50,0% din PIB la finalul lunii mai 2022, era cel mai mare procent conform cifrelor anuale din 2015 dar și raportat la datele istorice publicate de Ministerul Finanțelor, începând de acum 27 de ani, respectiv din 1995. În septembrie 2020, datoria publică a României era de 451.147,7 mii lei, aproape 43% din PIB o pondere-record în istoria României, generată de impactul economic al pandemiei de COVID-19

Ponderea datoriei publice era unitară în 1995, respectiv de 6,6% din PIB, a sărit de 10% în 1996, apoi de 20% în 1999. Primul an când a depășit pragul de 30% a fost în 2011, când ajunsese la 34%, apoi, în 2014, s-a apropiat de pragul de 40%, respectiv 39,2%. Acest prag a fost depășit în iunie 2020, când ponderea a ajuns la 41,1%, iar recordul precedent anual s-a înregistrat în 2021, pe perioada guvernării Florin Cîțu, respectiv 48,8%.

• 1995 – 503,2 mii lei / 6,6% din PIB
• 2000 – 18.185,6 mii lei / 22,5%
• 2005 – 45.625,7 mii lei / 15,9%
• 2010 – 156.538,3 mii lei / 29,6%
• 2015 – 269.151,3 mii lei / 37,8%
• 2019 – 373.624,6 mii lei / 35,3%
• 2020 – 499.868,5 mii lei / 47,2%
• 2021 – 577.142,6 mii lei / 48,8%
• Mai 2022 – 614.338,6 mii lei / 50,0%

Cât au crescut dobânzile

Costul dobânzilor pentru împrumuturi pe termen lung a ajuns, în iulie 2022, la 9,26%, față de 8,74%, în iunie 2022 și după ce cu o lună înainte, în mai 2022, era sub pragul de 8%, respectiv 7,84%. În prima lună a anului curent, valoarea era de 5,37%, în timp ce în ianuarie 2021 era de 2,72%. Un procent mai ridicat decât cel curent s-a înregistrat în contextul precedentei crize financiare, în ianuarie 2010, când era peste pragul de 9% (9,05%), iar ponderea-record pentru perioada începând din aprilie 2005 a fost de 11,46%, în iulie și august 2009, conform datelor Băncii Centrale Europene.

Potrivit calculelor ZF, de la începutul anului, guvernul a adăugat aproximativ 37 de miliarde de lei la datoria publică, la un deficit bugetar de 21 de miliarde de lei în aceeași perioadă, şi a plătit dobânzi de 11 miliarde de lei.

Până la finalul anului, deficitul bugetar este programat să ajungă la 80 de miliarde de lei, astfel că la datoria publică de vor mai adăuga circa 60 de miliarde de lei (4,4% din PIB) doar din deficitul bugetar, la care se adaugă rostogolirea datoriei vechi.

Analistul financiar Petrișor Peiu a explicat, pentru Gândul, care au fost contextul și cauzele care au dus la acest grad înalt de îndatorare. „Cauzele pentru care am ajuns la acest grad înalt de îndatorare țin în primul rând de deficitul bugetar cronic, care, cu excepția anului 2015, când a avut un minim, a fost tot timpul în apropierea țintei de 3% sau chiar peste 3%, începând cu 2019. Și atunci când era aproape de pragul acesta de 3%, dacă ne aducem bine aminte, el era ușor sub 3% din Produsul Intern Brut pentru că anumite plăți care ar fi trebuit făcute în ultimele luni ale anilor, mai ales în decembrie, nu se făceau. Și atunci, se obținea oarecum forțat un deficit pe cash de mai puțin de 3%, ceea ce – sigur, cel puțin aparent – salva situația, adică România nu intra în procedură de deficit excesiv, dar an de an se acumula această problemă. Acesta este și principalul motiv pentru care agențiile de rating țin România de foarte mulți ani pe ultima treaptă înainte de categoria «junk» și, ca atare, costul împrumuturilor noastre, mai ales a celor pe termen lung, este foarte ridicat”, a explicat Petrișor Periu