Prima pagină » Știri politice » Europa, încotro? Analist: ”Are în ADN-ul ei ceva cu CRIZA, pentru că marile salturi, PROGRESELE, le-a făcut tot în criză”

Europa, încotro? Analist: ”Are în ADN-ul ei ceva cu CRIZA, pentru că marile salturi, PROGRESELE, le-a făcut tot în criză”

H.D. Hartmann, despre maneaua lui CIUCĂ: Șeful Statului...

Vântul puternic a răsturnat remorca unui TIR pe A1,...

Imagini spectaculoase din cabina noului TREN Coradia...

Zi decisivă pentru Adriana Bahmuțeanu, care i-a chemat...

Olga Borșcevschi

Publicat: 09/05/2024, 07:30

Actualizat: 09/05/2024, 09:35

Cu siguranță, Europa se află într-un moment crucial din punct de vedere politic, iar evoluțiile sale pot influența peisajul global în multiple moduri.

Înțelegerea direcției geopolitice a Europei necesită o privire la modul în care influențele geopolitice globale și din regiunea însăși își fac simțită prezența.

De la Europa, comunitate economică la Europa militarizată

În prezent, există un efort semnificativ pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene, dar termenul „militarizată” poate fi privit în moduri diferite, în funcție de interpretare. UE rămâne în primul rând o uniune economică, dar se observă o creștere a cooperării în domeniul apărării și securității. Inițiative precum Coeziunea Structurată Permanentă (PESCO) și Fondul European de Apărare (EDF) demonstrează un angajament crescut pentru consolidarea capacităților de apărare ale UE.

Cu toate acestea, UE nu are încă o armată comună și politica de securitate și apărare rămâne în mare măsură o responsabilitate a statelor membre. Deci, UE nu poate fi considerată complet militarizată în prezent, dar există evoluții în această direcție.

Profesorul universitar Iordan Bărbulescu a argumentat că, încă de la început, în spatele ideii de comunitate economică a stat una politică. Și atunci, ca și parte a comunității politice, europenii au gândit o comunitate de apărare.

Să nu uităm că, în anii ‘50, după constituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și până la constituirea Comunității Economice Europene, a existat un proiect de Comunitate Europeană de Apărare, s-a creat și un tratat. Încă de la început, în spatele ideii de comunitate economică a stat una politică. Scopul în sine n-a fost comunitatea economică. Pretextul a fost un mijloc, finalitatea tot timpul a fost politică. Și atunci, ca și parte a comunității politice, ei au gândit o comunitate de apărare. După aceea a apărut substitutul Uniunea Europei Occidentale, care n-a fost mișcat, că a venit NATO. S-a considerat că e suficient ceea ce face NATO”, a afirmat Bărbulescu.

Potrivit analistului, războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra securității și politicii de apărare a Uniunii Europene.

Dacă războiul acesta n-ar fi izbucnit, nu s-ar fi ajuns la acest moment în care deja vorbim de responsabilități mai clare pe apărare. Deja vorbim de bugete prin care să stimulăm industria de apărare, pentru că, vedeți, e totuși o componentă aici, asta nu-i clar în tratat. Putem? Nu putem? Ce putem în afară de misiunile astea ale pacii și pe care noi le-am folosit până acuma? Va depinde foarte mult și de cine va fi președintele Comisiei, de componența Parlamentului, pentru ca toate lucrurile astea să ajungă în faza în care să zicem da, avem clar o componentă de apărare”, a menționat Bărbulescu.

Sub presiunea creșterii amenințărilor la adresa securității regionale, mai multe state membre au început să majoreze cheltuielile pentru apărare în cadrul NATO și în cadrul UE.

Deci, drumul nu e încă lung. S-a revitalizat industria armamentistică, dar să știți că este pe componenta de politici industriale ca atare. Adică e acolo, bagă bani la industrie, nu bagă bani la apărare. Mai ales că, vedeți dumneavoastră, sunt voturi din astea delicate, în care oricând un stat poate să-i evoce un interes vital ca să se opună. Și, uite, Ungaria, care oricând poate s-o facă”, a atenționat analistul politic.

Europa își va întări poziția în 2024

În anul 2024, Uniunea Europeană rămâne un actor politic și economic puternic, angajat în promovarea valorilor și intereselor sale într-o lume complexă și în continuă schimbare. Capacitatea UE de a răspunde la provocările interne și externe, precum și de a-și adapta politica și instituțiile la noile realități geopolitice va fi esențială pentru viitorul său și pentru influența sa pe plan global.

Europa se confruntă cu schimbări semnificative în peisajul geopolitic global, cu rivalități crescute între marile puteri și transformări ale ordinii mondiale. Aceste schimbări au implicat o reevaluare a rolului și poziției Europei în raport cu alți actori globali, precum Statele Unite, China și Rusia.

Uniunea Europeană ține până unde ține sistemul ei de valori

Potrivit analistului, Uniunea Europeană este unul dintre polii de putere ai lumii. El afirmă că, economic, este foarte aproape de giganții Statele Unite și China.

Uniunea Europeană ține până unde ține sistemul ei de valori. Uniunea Europeană are momente de criză, ca toată omenirea asta și ca tot globul pământesc. Ea s-a născut dintr-o criză majoră, Al Doilea Război Mondial. Paradoxal, are în ADN-ul ei ceva cu criza, pentru că marile salturi, să știți, progrese, le-a făcut tot în criză, după războiul ăsta sunt convins că va veni. Este o perioadă foarte bună pentru Uniunea Europeană, pentru că îi obligă criza pe politicieni – indiferent de culoarea lor politică, indiferent că-s din nord, din sud, din bogați, din săraci – să fie mai realiști, să lase populismul deoparte”, a spus profesorul universitar.

În contextul noilor alegeri, analistul a făcut o previziune asupra viitoarei majorități politice din UE.

O să fie o creștere de populism. O să fie niște creșteri, dar majoritatea consolidată va fi tot Partidul Socialist European, împreună cu Partidul Popular European, împreună cu liberalii și cu partidul lui Macron. Ăștia vor face majoritate”, a precizat analistul.

Potrivit profesorului universitar, Europa poate aduce foarte mult pentru tot globul, nu numai pentru europeni.

Sunt multe modificări în gândirea europenilor care fac ca Europa să fie o forță. Uitați-vă la povestea cu Iranul, Statele Unite erau pe punctul să bombardeze Iranul. Europa a venit și a fost interlocutor pentru Iran”, a explicat Iordan Bărbulescu.

Analistul a mai spus că, în Uniunea Europeană, există un echilibru instituțional și nicio instituție nu poate să ia singură o decizie.

Rivalitatea dintre marile puteri

Europa se află în mijlocul unei rivalități între marile puteri, în special între Statele Unite, China și Rusia. Această rivalitate se manifestă în diverse moduri, inclusiv în politica externă și de securitate a Europei, precum și în competiția economică și tehnologică.

Uniunea Europeană încearcă să navigheze în acest peisaj complicat și să își păstreze autonomia și influența în fața acestor presiuni externe.

SUA, principalul partener al Europei

Iordan Bărbulescu a menționat că întotdeauna partenerul principal al Statelor Unite, cel puțin din punct de vedere militar-politic, a fost Europa.

Președintele Trump a dus o politică de retragere a Statelor Unite din lume. Ei, care au promovat globalismul, mondialismul, globalizarea. Asta a făcut să fie o răceală. Cu Biden lucrurile s-au schimbat total, evident. Adică relația este din nou foarte bună. Războiul n-a făcut decât să întărească această relație. Vorbim de Statele Unite cu 250 de milioane de locuitori. Dar vorbim și de Uniunea Europeană, care are aproape 500 de milioane de locuitori. Evident, e forța economică numărul unu a lumii”, a spus Bărbulescu.

Blocarea ajutorului pentru Ucraina de către unii membri ai Partidului Republican din Statele Unite a fost un moment important și controversat în contextul politicii americane. Aceasta a generat o reacție puternică din partea opoziției democrate și a altor critici, care au acuzat membrii Partidului Republican de partizanat și de subminare a securității naționale în scopuri politice.

Uitați-vă la republicani, la Camera Republicană. Cât i-a luat să aprobe ajutorul ăsta pentru Ucraina. Cinci luni. Acolo erau republicanii, care și ei sunt dovadă că Trump e candidatul lor”, a precizat Iordan Bărbulescu.

Analistul a mai spus că America a investit foarte mult în Europa.

Are o influență uriașă America, fără niciun fel de discuție. Dar și Europa, nu suntem o entitate neglijată, categoric. Gândiți-vă, până la urmă, Uniunea Europeană este singura organizație internațională care are 140 de ambasade”, a spus profesorul universitar.

Relațiile UE-Rusia: „Miza este foarte mare”

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia au avut o evoluție semnificativă de-a lungul timpului, oscilând între cooperare și tensiuni, iar invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a reprezentat un punct de cotitură major.

UE joacă un rol central în războiul din Ucraina, oferind sprijin politic, economic, militar și umanitar Ucrainei în fața agresiunii Rusiei.

Ucraina are nevoie de 50 de ani ca să se reconstruiască tot ce s-a distrus și are nevoie de o sumă echivalentă a 500 de miliarde. Bugetul UE este de 1.000 de miliarde. Ar trebui jumate din buget dacă ar fi să finanțeze doar Uniunea Europeană.

Pierderile sunt de oameni. Gândiți-vă câți oameni au murit. Și forța de muncă e cea mai importantă până la urmă. Iar pierderile sunt colosale și pentru Rusia. Desigur, Rusia cred că are nevoie la rândul ei de alți 50 de ani să se întoarcă de unde era la începutul războiului. Deci, miza este foarte mare”, a afirmat Bărbulescu.

UE – China: „Resetarea relațiilor bilaterale”

Relațiile dintre Europa și China în 2024 sunt modelate de o serie de factori geopolitici, economici și de securitate, reflectând un mix de cooperare și competiție. Situația internațională complexă, precum războiul din Ucraina, tensiunile comerciale SUA-China și preocupările privind drepturile omului au influențat abordarea Europei față de China.

Vizita președintelui Chinei, Xi Jinping, în Europa, în 2024, a fost un eveniment semnificativ care a oferit ocazia unei resetări a relațiilor bilaterale. Potrivit analistului, această vizită nu este întâmplătoare.

Vizită asta a președintelui Chinei, aici, în Europa, în acest moment, nu este întâmplătoare. A venit într-un moment important. S-a dus și Ursula von der Leyen, ca să știe și punctul de vedere al Comisiei Europene. Eu cred că s-au discutat lucruri foarte serioase acolo. Dacă îl mai sprijină pe Putin? Cât îl mai sprijină? Ce facem cu Putin?”, a explicat analistul.

Iordan Bărbulescu a afirmat că între Rusia, Europa și America, este profitabil pentru China să aleagă Europa și America.

Eu văd China intrând într-un proces de reconciliere cu Europa și cu Statele Unite, ceea ce ne-ar ajuta să rezolvăm problema cu Putin. Vă dați seama ce bani, tot războiul ăsta, și pentru noi, pentru europeni, pentru toată lumea. În loc să băgăm banii ăștia la sănătate, la educație, la altceva, îi băgăm în război, că nici nu se vorbește, nici nu se știe”, a spus profesorul.

În concluzie, Europa se îndreaptă către un viitor marcat de schimbări și provocări geopolitice semnificative, iar capacitatea sa de a naviga în acest peisaj complicat și de a-și păstra autonomia și influența va fi crucială pentru securitatea și stabilitatea regiunii.

CITEȘTE ȘI:

O lună până la alegerile EUROPARLAMENTARE 2024. Ce, când, cum și unde votăm pentru reprezentanții din Parlamentul European

În ROMÂNIA patriarhală a lui 2024, româncele au majoritate doar în statistici/Suntem pe ultimul loc în EUROPA cu numărul de FEMEI în politică

Tags: alegeri analiza armament china europa iordan barculescu rusia sua

Olga Borșcevschi

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la site-ul Evenimentul mai mult

Loading ...

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase