EXCEPȚIA din Codul Administrativ, care deschide ușa guvernului pentru persoanele care au avut o condamnare penală. PROIECT

b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri„.

Judecătorii CCR arată, în motivarea deciziei de a respinge ca inadmisibilă sesizarea făcută de Avocatul Poporului pe articolul 2 din legea 90/2001 privind Guvernul, că sintagma „nu a suferit condamnări penale”, care se numără printre condițiile impuse de lege pentru a fi membru al Guvernului, ar trebui înțeleasă în spiritul Codului Penal, care arată care sunt consecințele unei condamnări penale. Astfel, sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicție atunci când intervine o lege de dezincriminare sau de amnistie sau când persoana respectivă a fost reabilitată printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, cazuri în care condamnarea încetează să mai producă efecte.

Asupra condițiilor legale de acces la o funcție din Guvern ar trebui să se pronunțe, prin modificarea legii, Parlamentul, iar Guvernul, Parlamentul și Președintele să interpreteze norma în spiritul deciziei CCR, arată judecătorii. Decizia a fost luată la limită de CCR. Judecătoarea Livia Stanciu a avut o opinie concurentă, fiind de acord cu decizia colegilor săi de a respinge sesizarea lui Victor Ciorbea, însă arătând că este ilogic și că CCR își depășește competențele atunci când a oferit soluții și obligații legale într-o decizie de inadmisibilitate a unei sesizări. Astfel, arată Stanciu, considerentele din decizia CCR care exced motivelor de respingere a sesizării nu ar trebui să aibă un caracter obligatoriu pentru legiuitor sau magistrați, de altfel ea nefiind de acord cu soluțiile oferite de colegii ei. Trei judecători au avut o opinie separată și contrară față de ceilalți 6 colegi ai lor. Este vorba de judecătorii desemnați de PSD – Valer Dorneanu, Simona Maya Teodoroiu și Marian Enache. Ei susțin că sesizarea lui Ciorbea ar fi trebuit admisă, pentru că articolul de lege examinat este neconstituțional, el constituind o discriminare a persoanelor care vor să fie membri ai Guvernului, în raport cu cei care sunt aleși în Parlament sau ca Președinte, care nu au astfel de interdicții. Mai mult, deși Guvernul se află sub controlul Parlamentului, membrii acestuia au interdicția de a avea condamnări penale la activ, spre deosebire de cei care îi controlează – parlamentarii. Cei trei judecători mai arată că această interdicție, așa cum e ea formulată, devine practic o excludere pe viață de la Guvern în cazul oricărei persoane cu orice condamnare la activ, lucru care ar contraveni Constituției. Ei nu sunt de acord cu cele trei soluții oferite privind „expirarea” interdicției prin prisma Codului Penal.