EXCLUSIV | Când și cum ne alegem președintele? / Ciolacu propune parlamentare între prezidențiale/ Ciucă vrea comasare / Ce spune Opoziția

Anul electoral 2024 bate la ușă. Românii cu drept de vot sunt așteptați de cinci ori la urne. Liderii Coaliției avansează și analizează scenarii pentru organizarea, la termen, a celor patru tipuri de alegeri: europarlamentare (singurele cu dată stabilită, la nivelul întregului bloc comunitar, 9 iunie), locale, parlamentare și prezidențiale.

Soluția pentru calendarul electoral trebuie să țină cont, pe lângă legislația în domeniu și de o decizie a Curții Constituționale, care prevede că organizarea simultană a scrutinelor locale și parlamentare încalcă legea fundamentală.

Propunerea liberală: comasarea

Încă de acum câteva luni, a circulat în spațiul public și pe scena politică ipoteza comasării. PSD a abordat-o în forul de conducere, pe 2 septembrie, în ziua când social-democrații și-au dat acordul pe legea de asumare.

Atunci, liderul PSD a declarat că au discutat și despre comasarea alegerilor. „Întotdeauna există scenariul unor alegeri anticipate”, spunea Marcel Ciolacu.

Însă, cu doar patru luni înainte, tot Marcel Ciolacu declara că nu susține comasarea unor tururi de alegeri. În luna mai, înainte de a ajunge șef la Palatul Victoria, Marcel Ciolacu a intrat într-un schimb de replici pe această temă cu fosta șefă interimară a Senatului, Alina Gorghiu.

Eu nu cred că se pot comasa alegerile. În primul rând alegerile europarlamentare au loc mult mai devreme, iar alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile generale. Constituțional nu se poate. Se discută, dar părerea mea este că nu se poate, spunea Marcel Ciolacu, la începutul lunii mai.

Era un răspuns al lui Ciolacu la afirmația Alinei Gorghiu, conform căreia „o eventuală comasare a alegerilor de anul viitor este perfect constituțională, iar coaliția va decide dacă se va materializa unul dintre scenariile care pot fi luate în calcul”.

Ideea comasării rămâne în picioare în tabăra liberală a coaliției. Pe 4 decembrie, președintele PNL afirma că „este și legal și benefic și economic” să comaseze alegerile. Asta pentru că este obositor să mergi de 5 ori la vot.

În acest moment, știu că au fost discutate mai multe elemente de calendar electoral pentru anul viitor, existând mai multe opțiuni. Analiza noastră, absolut generală, fără să ne ducem pe date și termene, ne-a relevat faptul că pentru orice om aporpae cinci rânduri de alegeri sunt cât se poate de obositoare. (…) Este și legal și benefic și economic, în același timp, a spus Nicolae Ciucă, într-o conferință de presă.

Citește mai multe aici.

Calendarul propus de Marcel Ciolacu: intercalarea

Anul 2024 este special pentru că, în afară de alegerile generale și locale, se vor organiza la termen și cele pentru Parlamentul European, respectiv președinția României. Ultima oară, când au fost cele trei: locale, generale și prezidențiale, a fost în 2004.

După modificarea Constituției, din 2003, durata mandatului prezidențial s-a modificat la 5 ani, decalându-se astfel de celelalte scrutine.

Din tabăra social-democrată, vine o schiță de calendar pentru alegerile parlamentare și prezidențiale. Primele două tururi au datele stabilite: europarlamentarele pe 9 iunie și localele pe 29 septembrie, în condițiile în care în urmă cu patru ani mandatele aleșilor locali au fost prelungite cu trei luni și au fost organizate alegeri pe 27 septembrie.

Rămâne, astfel, de hotărât cum și când alegem președintele și parlamentarii.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, de la Washington, într-o intervenție la Antena 3, că alegerile prezidențiale se vor face „pe lege”.

Parlamentul își termină activitatea pe 21 decembrie. Tot pe 21 decembrie se termină și mandatul președintelui, pe legislația actuală. În luna anterioară, are loc primul tur pentru alegerea președintelui. În 20 de zile maximum de la alegerile generale, președintele trebuie să convoace noul parlament. Asta înseamnă că la sfârșitul lunii noiembrie și la începutul lunii decembrie vor avea loc atât alegerile prezidențiale, cât și alegerile generale.

Așadar, ordinea ar fi: primul tur pentru alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare și al doilea tur pentru prezidențiale.

Conform legii, ar trebui la sfârșitul lui noiembrie, în ultima duminică să aibă loc alegerile pentru primul tur, pentru funcția de președinte, duminica următoare, alegerile generale și duminica următoare să aibă loc alegerile pentru turul doi, a mai spus Marcel Ciolacu.

Ce spune Opoziția

Gândul a testat opiniile celorlalte formațiuni politice relevante pe scena politică.

Liderul USR, Cătălin Drulă, nu este interesat neapărat de calendarul anunțat de premierul și președintele PSD, Marcel Ciolacu. Dar, consideră că nici PSD, nici PNL „nu vor scăpa de votul românilor”.

Indiferent de calendar și de manevrele PSD sau PNL, nu vor putea scăpa de votul oamenilor. Au distrus economia, au subordonat justiția, au ratat Schengen. Noi vom construi polul de dreapta și vom oferi o alternativă onestă, liberală. Vom opri jaful din bani publici, vom reduce taxele și vom moderniza România cu bani europeni, a declarat președintele USR pentru Gândul.

Celălalt partid de opoziție, AUR, acuză că PSD și PNL fac manevre ca să rămână la putere.

PSD și PNL se bat acum în tot felul de manevre și strategii prin care să rămână la putere și după 2024. Caută și calculează cele mai bune variante prin care să își mențină privilegiile și pozițiile. Asta nu se va întâmpla. Din perspectiva noastră lucrurile sunt clare: alegerile trebuie să aibă loc la termen, așa cum prevede legea, a declarat pentru Gândul Dan Tanasă, purtător de cuvânt AUR.

UDMR nu intervine în acest subiect, cel puțin deocamdată. ”Nu am discutat încă despre acest subiect în partid”, a precizat pentru Gândul Csoma Botond, purtător de cuvânt UDMR.

Deputatul a mai precizat că ipoteza lansată de premierul Ciolacu va fi analizată în forurile partidului săptămâna viitoare.

Comasarea: normală și economică

Liderul senatorilor liberali Daniel Fenechiu a spus pentru Gândul că este normală comasarea alegerilor generale cu un tur al prezidențialelor.

Eu cred că normal ar fi ca parlamentarele să se suprapună pe unul din tururile prezidențialelor. De regulă cu turul doi. De ce spun asta? Constituția spune că președintele convoacă în 20 de zile de la alegeri, parlamentul nou ales. Regula normalității este că în 2024 vom avea un nou președinte și un nou parlament. Logic ar fi ca noul președinte să facă desemnarea de prim-ministru (…) Dar cred că mai logic ar fi ca parlamentarele să fie comasate cu turul doi, a precizat senatorul Fenechiu.

După cum afirma liderul PNL, o eventuală comasare ar scuti bugetul de stat de o cheltuială în plus.

Așadar, în anul 2024 vor fi organizate patru scrutine cu 5 tururi, adăugând și turul doi al alegerilor prezidențiale. Costurile diferă de la scrutin la scrutin și ar putea depăși suma de 2 miliarde lei.

Ca exemplu de cost, bugetul și cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale organizate în anul 2019 au fost de aproape 600 milioane lei, conform raportului Autorității Electorale Permanente.

În anul 2020, cele mai recente alegeri, fondurile necesare organizării și desfășurării procesului electoral pentru Senat și Camera Deputaților s-a ridicat la un total de 625.361.000 lei, potrivit raportului AEP.

În Ordonanța de Urgență 90/2023 prin care guvernul și-a propus să scadă cheltuielile pentru a acoperi deficitul bugetar este prevăzută amânarea pentru anul viitor a salariilor restante și câștigate în instanțe.

Augustin Zegrean: „Dacă ne atacă rușii, atunci putem să amânăm”

Contactat de Gândul, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, a explicat de ce nu se pot organiza simultan alegerile locale și generale și care sunt opțiunile, conform legii fundamentele, dacă se dorește comasarea scrutinelor.

„Pentru alegerile locale și generale nu există (variante de comasare – n.r.). Adică există posibilități, dacă se dizolvă Parlamentul, de exemplu, adică dacă parlamentarii își dau demisia sau dizolvă Parlamentul președintele. Dacă suntem cu șase luni înainte de alegeri este aproape imposibil. Nu prea sunt soluții, pentru că fiecare are mandatul prevăzut de constituție, și locali, și nelocalii și nu se poate nici să le scurtezi, nici să le prelungești mandatele, numai pe timp de război… Dacă ne atacă rușii, atunci putem să amânăm”, a explicat Augustin Zegrean pentru Gândul.

Acest argument este și la baza deciziei CCR din anul 2012. „Nu se pot comasa pentru că au mandate diferite și trebuie să își ducă mandatul până la capăt. Nu-l poți obliga să renunțe la mandat, la o oră din mandatul său nu-l poți obliga să renunțe. Este dreptul lui de primar, de consilier local sau de ce el acolo?”, a detaliat fostul președinte al Curții Constituționale.

Potrivit lui Augustin Zegrean, varianta comasării alegerilor pentru Parlament și pentru președinție este posibilă.

„Cred că ar fi posibil să le facă deodată pe cele parlamentare cu cele prezidențiale, că eu cred că asta îi interesează mai tare pe ei, pentru că mandatul președintelui expiră în 21 decembrie și mandatul parlamentarilor cred pe 6, 7 decembrie. Cred că le pot face undeva la sfârșitul lunii noiembrie, că nu scrie nicăieri că trebuie să-l faci înainte sau după ce expiră mandatul. După ce expiră e mai greu la președinte, e greu să lași țara fără președinte, dar mai repede poți să le faci, și reintră în mandat la data când celălalt președinte își încetează mandat”, consideră fostul șef al Curții Constituționale.

Augustin Zegrean nu exclude varianta organizării alegerilor parlamentare între cele două tururi ale prezidențialelor.

„Este și asta o posibilitate, pentru că este loc pentru asta. Și parlamentarele trebuie organizate înainte de a le expira mandatul actualilor parlamentari, fiind rezonabil, după care fiecare își vede de treaba lui. Președintele în funcție își duce mandatul până în 21 decembrie și în 21 decembrie intră în exercitarea mandatului celălalt președinte, între timp acela depune jurământul și așa mai departe”, a explicat Augustin Zegrean.

Din cunoștințele sale, legea nu interzice în acest caz ca o persoană să candideze și la parlamentare, și pentru Palatul Cotroceni.

„Eu cred că da (o persoană poate candida la ambele scrutine – n.r.), pentru că este incompatibil după ce este ales, are un termen în care să renunțe la orice altă funcție care-l face incompatibil. Deci nu ar fi o problemă”, a explicat fostul președinte al CCR.

Ce a decis CCR în 2012

Decizia CCR a fost dată, în ianuarie 2012, după ce Emil Boc – acum primar PNL – pe atunci premier din partea Partidului Democrat Liberal (PDL), a făcut această propunere – printr-un proiect de lege pe care Executivul și-a asumat răspunderea – iar sesizarea de neconstituționalitate a fost depusă atunci de parlamentari ai Partidului Social Democrat (PSD) și ai Partidului Național Liberal. La câteva zile de la această decizie, în 6 februarie 2012, Emil Boc și-a depus mandatul, iar Cătălin Predoiu a fost desemnat premier interimar de către președintele Traian Băsescu.

Costurile ridicate și posibilul impact negativ asupra finanțelor țării au fost invocate și acum 10 ani de Executiv, care a transmis, la solicitarea judecătorilor constituționali, care ar fi economia la buget: costurile publice pentru organizarea celor două categorii de alegeri la date diferite erau estimate la cca. 348,5 milioane lei, în timp ce, la aceeaşi dată, ar fi costat cca. 191,7 milioane lei), astfel că suma economisită era de cca 156,8 milioane lei.

„Aceste date nu au adus elemente concludente, în raport cu expunerea de motive a legii, care să justifice organizarea alegerilor parlamentare şi locale la aceeaşi dată”, a hotărât atunci CCR, în Decizia nr 51 din 25 ianuarie 2012.

Totuși, primul argument al CCR a fost complexitatea procesului pentru alegători: „Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.”

Un alt argument vizează încălcarea dreptului de a fi ales, mai concret, e vorba de posibilitatea care ar fi astfel eliminată ca cei care au candidat și au câștigat sau nu mandate la alegerile locale să poată candida pentru un loc în Parlament: „Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituţie. Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean) să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite. Or, legea criticată prevede că, în cazul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlament la aceeaşi dată cu alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator şi nici pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator”, precizează CCR în 2012.