EXCLUSIV. Doar Ponta poate prelungi programul de votare în străinătate. Judecător CCR confirmă

La secțiile de votare din străinătate s-au format cozi de mii de oameni, românii prezentându-se la vot în număr mult mai mare față de primul tur, când și așa nu au putut vota cu toții, din cauza proastei organizări a secțiilor de votare. În aceste condiții, mai multe organizații de români din diaspora au solicitat prelungirea procesului de votare, pentru ca toți cei prezenți la cozi să își poată exercita dreptul garantat de Constituție. Această solicitare a fost refuzată permanent de autorități, invocându-se legea.

Legea 370/2004 este cea care stabilește organizarea alegerilor prezidențiale în România. Aici, la articolul 44, se arată clar că procesul de votare se desfășoară începând cu ora 7.00, până la ora 21.00. Astfel, nici Biroul Electoral Central, nici Ministerul Afacerilor Externe, care este responsabil de organizarea alegerilor în străinătate, nu au competența de a extinde acest program, neavând atribuții de a modifica legea.

Conform legii, după ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află la acea oră în interiorul secției de votare, adică în sala unde se votează, nu în fața ușii, pe hol sau în stradă.

Legea poate fi modificată însă. De către Parlament sau, dat fiind caracterul urgent al problemei, de către Guvern, printr-o ordonanță de urgență, așa cum s-a mai întâmplat de altfel chiar cu legea 370/2004, însă nu în timpul alegerilor.

Acest lucru a fost confirmat pentru gândul de un judecător al Curții Constituționale.

Premierul Victor Ponta a invocat însă, de mai multe ori când a fost confruntat cu această problemă, faptul că experții Comisiei de la Veneția au transmis în 2012 României, cu ocazia suspendării președintelui Traian Băsescu, faptul că modificarea legislației electorale nu poate avea loc cu mai puțin de 6 luni înaintea alegerilor – celebrul dicton privind schimbarea regulilor în timpul jocului.

Cu toate acestea, recomandările Comisiei de la Veneția au un caracter strict consultativ, iar situația privind votul din diaspora are caracterul unei situații de urgență, pe care Guvernul României are competența să o soluționeze.

Trebuie spus că în primul tur al alegerilor prezidențiale, în străinătate românii au votat în proporție de 46% cu Klaus Iohannis și doar 16% cu Victor Ponta.

Precedentul stabilit de CCR și de USL: numai legiuitorul poate prelungi programul de votare

De altfel, Curtea Constituțională a României a stabilit și un precedent, cu ocazia referendumului de demitere a președintelui României, în 2012. Atunci, CCR a respins solicitarea PDL, care contesta modificarea de către Parlament a legii referendumului. Majoritatea USL, care inițiase suspendarea președintelui Traian Băsescu, prelungise programul de vot la referendum de la 12 la 16 ore, cu mai puțin de 10 zile înainte de referendum.

Judecătorii Curții Constituționale au arătat însă că acest lucru a fost perfect constituțional și că nu doar că nu încalcă Constituția, ci consolidează dreptul la vot, permițând cât mai multor români să și-l exercite. Judecătorii au arătat că, în situații excepționale, votarea la referendum se poate prelungi chiar și pe mai multe zile.

„Așadar, deși regula este ca referendumul să se desfășoare într-o singură zi, în cazuri excepționale, pentru a se asigura o mai mare participare la vot, legiuitorul poate reglementa și în sensul ca referendumul să se desfășoare pe parcusul mai multor zile„, se arată în motivarea judecătorilor Curții Constituționale.

Un vot prelungit pe două zile a avut loc în 2003, când românii au fost chemați la referendum pentru modificarea Constituției.

„Prevederea sau modificarea acestui interval este de competența exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptățit (…) să reglementeze organizarea și desfășurarea prin lege organică a referendumului”, spuneau în 2012 judecătorii Curții Constituționale, arătând că prelungirea programului de vot „nu este, prin urmare, contrară principiului constituțional al statului de drept, ci, din contră, creează condițiile necesare pentru ca poporul român să-și poată exprima voința suverană„.