EXCLUSIV | Uniunea Europeană trece de la o construcție economică la una geopolitică. Prof. Bărbulescu: UE lucrează la construcția unei armate europene

Miercuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut discursul său tradițional în fața Parlamentului European, privind Starea Uniunii. Printre temele abordate au fost extinderea spațiului Schengen, politica verde, intelegența artificială și problemele de securitate de pe flancul Estic.

În condițiile în care în mai puțin de un an vor urma alegeri europene, Ursula von der Leyen afirmă că Eruopa trebuie să răspundă din nou la „chemarea istoriei”. Cu această ocazie, Gândul a discutat în exclusivitate cu profesorul Iordan Bărbulescu, președintele Senatului din Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și unul dintre negociatorii României în momentul aderării la Uniunea Europeană.

Iordan Bărbulescu consideră că președinta Comisiei Europene a avut un discurs „excepțional”, ce poate să îi asigure o viitoare realegere a sa în funcția de președinte al executivului european. Totodată, diplomatul este de părere că discursul politic a evoluat și este caracterizat de echilibru pe care UE reușeste să îl găsească.

„Mi-a amintit de vremea lui Delors și pe analiză, și pe ambiții de viitor. Mi se pare un discurs cum rar întâlnim atât de echilibrat, bine spus și într-adevăr, foarte bine punctat. Față de începuturile limite acum aproape 5 ani, a evoluat extraordinar de mult”, a spus pentru Gândul, profesorul de relații internaționale și studii europene.

Întrebat despre promisiunile făcute de șefa Comisiei în 2019, atunci când a preluat mandatul, Bărbulescu este de părere că 90% din ce a promis a și realizat, ceea ce îi conferă prima șansă în alegerile europene de anul viitor, crede analistul.

Bărbulescu: „E nevoie de o Europă care să aibă și propria ei apărare”

Întrebat despre viitorul UE, dar și despre ambițiile de securitate ale oficialilor europeni, Bărbulescu consideră că ideea lansată de președintele Franței, Emmanuel Macron, respectiv cea a unei „armate europene” este mai aproape ca oricând în contextul dificil de securitate al flancului estic al Europei și NATO.

Vorbim acuma de autonomie strategică a Europei. Întâmplările nefericite din vecinătatea României, adică războiul de agresiune a Rusiei, arată că e nevoie de o Europă care să aibă și propria ei apărare, chiar dacă complementară cu cea asigurată de NATO, explică Iordan Bărbulescu.

Profesorul de Relații Internaționale a amintit de recentul discurs rostit la Florența de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, care a anunțat un ajutor financiar semnificativ pentru industria de apărare europeană.

„Pe 9 mai, la Florența, în acea mare reuniune care se organizează o dată pe an de Ziua Europei, Borrell a vorbit despre ajutorul pe care Uniunea Europeană îl va da. Mi se pare că erau 4 miliarde de euro industriilor în general pe componenta de armament. Deci, Europa se îndreaptă spre asta, spre avea o armată proprie care să lucreze, evident în colaborare cu NATO. NATO continuă să existe în Europa și va continua să existe, a precizat Bărbulescu.

Von der Leyen: „Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen, au demonstrat-o”

Șefa executivului european a pledat deschis pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. În discursul privind Starea Uniunii, von der Leyen a vorbit și despre politica de migrație și azil, despre care a afirmat că statele sunt mai aproape ca oricând de a avea o nouă politică privind migrația din UE.

Totodată, președinta Comisiei a precizat că dacă e nevoie va ratifica unele tratate pentru a facilita politica de extindere a UE.

„Mie mi s-a părut că a vorbit foarte bine despre extindere, problema migrației, nevoia de forță de muncă pe care Europa o are, dar în același timp și de nevoia de a consolida frontierele, dar asigurând și dreptul la deplasare, la libera circulație a tuturor cetățenilor care până la urmă este garantat nu numai de tratatele unite, ci și de Carta Națiunilor Unite,” a precizat profesorul Bărbulescu.

Întrebat despre unitatea Europei în condițiile în care avem exemplul veto-ului Austriei dat României și Bulgariei, profesorul din SNSPA atrage atenția cu privire la competanța instituțiilor UE. Acesta explică că politica de extindere este un domeniul ce ține de suveranitatea statelor (interguvernamental) pe când Comisia Europeană reprezintă prin excelență un domeniu suprastatal.

Competența nu e la Comisie, e foarte bine că ea a zis este minunat, e foarte bine că Parlamentul adoptă rezoluții, după rezoluții în favoarea aderării. Competența este la Consiliu! Și încă ceva. Votul este politic! Tot timpul spun, îi dăm în judecată și ce o să ne spună Curtea de Justiție că e vot politic și ce putem face? (…) E suficient ca un stat să se opună și s-a terminat povestea, a precizat Bărbulescu.

Într-o postare publicată de europarlamentarul liberal Rareș Bogdan, se poate vedea cu șefa Comisiei Europene este aplaudată la scenă deschisă atunci când susține aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație a mărfurilor și persoanelor – Schengen.

„Uniunea Europeană s-a dovedit mai unită decât oricând”

Întrebat despre unitatea Europeană, analistul este de părere că „Uniunea Europeană s-a dovedit mai unită decât oricând” atât în ceea ce privește războiul din Ucraina, cât și în ceea ce a însemnat pandemia de COVID-19.

S-a dovedit unită în fața Rusiei, în fața diversiunilor care au fost făcute și de peste ocean cu Donald Trump, dar și de aici din Europa, de către Ungaria, de către Austria, celebra Austrie, astfel încât să împiedice Europa să acționeze unită în fața încălcării brutale a dreptului internațional de către Rusia prin declanșarea acestei agresiuni împotriva Ucrainei. (…) Europa s-a dovedit unită și în fața pandemiei, deși politica de sănătate este o politică a statelor, a precizat profesorul din SNSPA.

Acesta mai precizează că Europa de astăzi seamănă din ce în ce mai mult cu viziunile fondatorilor săi, oferind un răspuns unitar asupra probelmelor cu care bătrânul continent se confruntă.

„Europa poate fi unită! Mesajul de care vă spuneam și eu, al lui Jean Monnet, ăla implicit nu explicit a dimensiunii politice a uniunii se confirmă și că asta este Europa. Europa poate răspunde categoric mai bine împreună decât ar răspunde separat fiecare stat membru în fața unor pericole majore, cum a fost pandemia sau cum este războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei”, conchide Bărbulescu.

CITIȚI ȘI:

Din 2024, Parlamentul European va avea mai mulți membri. 15 locuri vor fi împărțite între 12 țări. Câți europarlamentari va avea România?

VIDEO | Raed Arafat a vorbit despre audierile în cazul Crevedia: „Dacă sunt vinovat, nu o să stabilească nici presa, nici eu, nici măcar procurorii”