EXCLUSIV VIDEO | Cristian Bușoi, despre starea coaliției de guvernare: „Într-o democrație, partidele își susțin propriile poziții și răspund așteptărilor propriului electorat”
This browser does not support the video element.
Demisia recentă a social-democratului Vasile Dîncu din funcția de ministru al Apărării a alimentat vehicularea unei serii de scenarii privind un eventual schimb de portofolii între principalele formațiuni ale coaliției de guvernare pecetluite acum un an, dar și apariția unor voci care pun sub semnul întrebării concretizarea rocadei guvernamentale, planificată pentru luna mai 2023, respectiv jumătatea intervalului de trei ani rămas până la termenul constituțional pentru organizarea alegerilor generale și formarea unui nou guvern. Invitat la GÂNDUL EXCLUSIV, Cristian Bușoi, vicepreședinte și europarlamentar al Partidului Național Liberal, a dat lămuriri privind starea actuală a coaliției, dar și estimări legate de viitorul acestui acord între vechi adversari politici, cu ideologii, cel puțin în teorie, opuse.
Schimbul de titulari între PNL și PSD la Ministerul Apărării și Ministerul Energiei – o variantă vehiculată după ce Vasile Dîncu a părăsit fotoliul din fruntea Armatei, preluat interimar de premierul Nicolae Ciucă, liderul liberalilor – nu a fost prevăzut în acordul coaliției de guvernare și este o chestiune pe care trebuie să o gestioneze intern social-democrații, a precizat Cristian Bușoi, invitat la GÂNDUL EXCLUSIV vineri 28 octombrie.
„Nu există nicio rediscutare a acestei rocade”
„În primul rând, rocada guvernamentală presupune schimbul, pe de o parte, între Ministerul Finanțelor și Ministerul Transporturilor, și, în cealaltă parte, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Justiției, și, evident, premierul și secretarul general al Guvernului. În mod evident, avem o înțelegere, un pact, un acord de guvernare și, în acest moment, în opinia mea, nu există nicio rediscutare a acestei rocade și a faptului că împărțim responsabilitățile guvernării pentru cei trei ani pentru care am făcut acest acord între cele două partide”, a precizat Cristian Bușoi.
Desemnarea unui ministru titular la Apărare din partea PNL, după plecarea social-democratului Vasile Dîncu – care ar putea fi supusă negocierilor, după cum afirma președintele PSD, Marcel Ciolacu -, nu este o chestiune inclusă în acordul rocadei guvernamentale din programul de guvernare al actualei coaliții – PNL, PSD, UDMR -, din toamna anului trecut.
„În ceea ce privește Energia și Apărarea, aceste două ministere nu sunt în acordul de guvernare pentru a fi schimbate, dar, evident, acordul de guvernare – și înțelegerea în coaliție – poate fi oricând rediscutat și, la momentul rocadei, la momentul în care alt partid preia responsabilitatea, a funcției de prim-ministru și a altor ministere, în mod clar, orice alte ministere pot fi discutate”, a detaliat Cristian Bușoi, unul dintre membrii cu vechime ai PNL, de 26 de ani, încă de la împlinirea majoratului.
În urma scenariilor vehiculate în mass-media în ultimele zile, vicepreședintele PNL subliniază că „decizia din acest moment a PNL este de a merge înainte pe formula actuală”, iar chestiunea legată de Ministerul Apărării este una punctuală, care ține de demisia ministrului Apărării.
„Este responsabilitatea PSD de a veni cu o nouă propunere pentru acest portofoliu”, a mai subliniat Cristian Bușoi, amintind de cele două plecări ale miniștrilor liberali – Florin Roman, de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, și Mihai Cîmpeanu, de la Ministerul Educației Naționale -, pentru care PNL a nominalizat înlocuitori, numiți ulterior titulari de șeful statului, pe Sebastian Burduja, respectiv Ligia Deca.
„Din acest punct de vedere, nu există nicio discuție concretă și niciun acord să facem un schimb de ministere în acest moment. Cel mai probabil, toate discuțiile cu partenerii vor fi în preajma lunii mai 2023, mijlocul celor trei ani în care avem această responsabilitate comună”, a spus Cristian Bușoi.
PNL a plătit asocierea sub forma unei alianțe electorale cu PSD
Toate această situație vine pe fundalul unei „coabitări” după decenii în care cele două formațiuni au fost în tabere opuse.
„Relația dintre PNL și PSD nu poate fi una foarte ușor de gestionat. Suntem două partide care am luptat în ultimii 30 de ani, de cele mai multe ori – exceptând cei doi, trei ani de USL, când vedeam un adversar mai mare pentru democrația românească, vorbim la acel moment de regimul Băsescu și tot ce se întâmpla atunci. Dar, dând la o parte cei doi, trei ani, cu bune și cu rele, pentru că PNL a plătit acea asociere sub forma unei alianțe electorale, de liste comune (cu PSD – n.r.), în rest, în ultimii 30 de ani, PNL, sub diversele sale forme, și PSD au fost adversari”, a comentat Cristian Bușoi, amintind în special lupta pentru Palatul Cotroceni între liderii formațiunilor, respectiv a coalițiilor formate de acestea – Traian Băsescu a concurat cu Adrian Năstase, apoi cu Mircea Geoană, Klaus Iohannis, cu Victor Ponta, apoi cu Viorica Dăncilă, dar și cele de la nivel local și județean.
„Vorbim de un partid de centru stânga, PSD, și un partid de centru dreapta, PNL, cu viziuni destul de diferite legate de politicile economice, politicile sociale. Suntem, evident, foarte convergenți și apropiați pe chestiuni legate de Europa – și ambele partide doresc o prezență mai bună a României în Uniunea Europeană, fonduri europene, parteneriatul cu Statele Unite ale Americii, chestiunile legate de democrației”, a detaliat Cristian Bușoi, care a trecut în revistă și pozițiile divergente ale celor două formațiuni, conform propriei ideologii.
„Vorbim într-un fel de pensii, pentru că aici, sigur, și PNL și PSD susțin creșterea pensiilor, dar dacă vorbim de politici sociale mai generale, există o anumită diferență: susținerea mediului de afaceri, chestiuni legate de autoritățile locale, inclusiv la lucruri legate de legile justiției au nuanțe diferite. Dar, în ciuda acestor diferențe, tocmai pentru că urma o perioadă dificilă, tocmai că ieșeam din pandemia dură de coronavirus și intram într-o criză a prețurilor la energie, o criză inflaționistă și o criză economică, a existat înțelepciunea, la nivelul conducerii ambelor partide, de a face această alianță și de a oferi României o stabilitate.
Dacă mai apar divergențe, dacă mai apar discuții, dacă mai apar atacuri, poziționări, ele trebuie interpretate în modul natural în care într-o democrație partidele își susțin propriile poziții și răspund așteptărilor propriului electorat, și mai puțin ca și crize guvernamentale care să arunce România într-o situație și mai dificilă decât este”, a conchis vicepreședintele PNL.