EXCLUSIV VIDEO | Cum se vede România de la Bruxelles? Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „Este privită ca un mare paradox, o țară a contrastelor, alegând foarte des să stea în defensivă”

Privită de la Bruxelles, România se vede ca un mare paradox, o țară a contrastelor, cu o poveste de succes prin prisma indicatorilor, dar și care alege să stea mai mereu în defensivă, fără să fie în mijlocul discuțiilor și să-și joace cartea vizibilității la masa negocierilor, spune Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în interviul acordat pentru Gândul.

Tot un paradox rămâne România și în peisajul cheltuirii și gestionării fondurilor europene. Europarlamentarul spune că România este foarte întârziată în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene din perioada 2016-2020, având obligatoriu de cheltuit până la sfârșitul anului viitor nu mai puțin de 9,2 miliarde de euro.

„De foarte multe ori, nu există poziții ale României care să fie exprimate la Bruxelles”

„România este privită ca un mare paradox. Este o țară a contrastelor. Suntem a șasea țară ca pondere în deciziile europene. Faptul că România a avut doi raportori – doi dintre negociatorii pe cel mai important dosar din ultimii 50 de ani legat de PNRR din toată Europa -, 675 de miliarde de euro, doi dintre cei trei raportori au fost români, asta este o chestiune de necrezut. Sau modul în care reușim să împingem niște voturi-cheie în comisiile în care suntem prezenți.

AUTO Străinii vor putea lucra ca șoferi de TAXI sau ride-sharing din martie 2025. Vești bune și pentru cei care vor să lucreze ca șoferi de transport marfă

14:36

ACTUALITATE „Ziua de foc” pentru SALVAMONTIȘTI. Echipajele au fost chemate să intervină la un număr îngrijorător de mare de evenimente montane

14:35

România este o poveste de succes prin prisma indicatorilor. Pe de altă parte, când te uiți la contribuția efectivă a României la agenda europeană, România alege foarte des să stea în defensivă. Alege să zică: «uite ce s-a mai decis la Bruxelles». Dar deciziile la Bruxelles nu se iau niciodată peste noapte, ele sunt pregătite, te întreabă ce părere ai.

De foarte multe ori, nu există poziții ale României care să fie exprimate la Bruxelles. De multe ori, miniștrii din Guvern nu participă la întâlniri, deleagă secretari de stat sau nu se duce nimeni. Eu nu înțeleg asta. Când ai posibilitatea de a fi acolo, de a influența agenda, de a exprima lucruri care sunt în interesul populației, tu nu participi practic la discuții”, a spus Dragoș Pîslaru.

„Anumite lucruri nu sunt neapărat aliniate cu interesul național”

Europarlamentarul a precizat că România nu trebuie să facă tot ce spune Comisia Europeană, pentru că în unele cazuri sunt aspecte diferite de interesul național, dar important este să fie la discuțiile de la Bruxelles pentru a obține ce are nevoie.

„Cred că modelul prin care România ar trebui să se exprime la nivel european nu este modelul să facem tot ce ne zice Bruxelles-ul. Pentru că anumite lucruri nu sunt neapărat aliniate cu interesul nostru național. Dar, trebuie să fii în discuții la nivel de Bruxelles și să îți joci interesul tău, astfel încât să obții ce ai nevoie.

Știind că România este în topul Europei pe partea de sărăcie în rândul copiilor și șomaj în rândul tinerilor, am introdus cu mâna mea un pilon de finanțare în Planul Național de Redresare și Reziliență, în toate planurile la nivel european, un pilon pentru noua generație, copii și tineri. Și sunt acum 40 de miliarde la nivel european, în toate planurile naționale, pe copii și tineri”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

„Prioritatea zero: Cum scoatem un milion de oameni din sărăcie între 2024-2028”

Dragoș Pîslaru, care este și co-președinte al partidului REPER, alături de Ramona Strugariu, susține că prioritatea noii formațiuni politice din care face parte este aceea de a scoate un milion de oameni din sărăcie între 2024-2028, atât prin accesarea și folosirea fondurilor europene, cât și prin schimbarea unor mentalități în raport cu deciziile de la Bruxelles, acolo unde țara noastră ar trebui să fie parte.

„Noi, aici o să avem o agendă centrată pe partea legată de acces și oportunitate. Am vrea să avem un obiectiv, bine cuantificat și cu acțiuni bine așezate: cum scoatem un milion de oameni din sărăcie între 2024-2028. Dar ceva, foarte, foarte clar. Cum anume creștem salariul mediu în România cu măcar 500 de euro, ca să putem ieși măcar din zona de jos a clasamentului.

Pe partea de fonduri europene, din banii trecuți – nu discut de cei noi -, România încă nu a cheltuit 9,2 miliarde de euro, pe care trebuie să-i cheltuim complet până la sfârșitul anului viitor. Este clar că pierzi iarăși 4-5 miliarde de euro. Iar din banii cei noi, nici măcar nu avem încă programele operaționale acreditate ca să poți să dai drumul. Este un paradox criminal să ai miliarde de euro pe masă și să nu poți să-i folosești.

Când m-ați întrebat de repere, unul dintre reperele fundamentale care ține și de ce știm să facem – pentru că suntem bine reprezentați la nivel european – este și să folosim resursele de la UE pe care le avem la dispoziție și pe care nu le folosim. Eu sper ca în 2024 lumea să realizeze că, pe lângă perdelele de fum și promisiuni, trebuie să te uiți și la ce s-a făcut în mod concret. Cred foarte tare că vom avea o nouă mobilizare în acel moment pentru o schimbare de foaie în ceea ce înseamnă modul în care vedem societatea”, a mai spus europarlamentarul.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: „În România, avem o discuție despre salariul minim profund politizată. Noua Directivă europeană ia din mâna Guvernului decizia de a hotărî soarta salariatului”

EXCLUSIV VIDEO | Europarlamentarul Dragoș Pîslaru, despre ”cea mai scumpă iarnă”: ”Una este să încerci să faci economie și alta e să mori de frig și să nu poți să-ți plătești factura. La nivel european, vor fi luate măsuri”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele