EXPLOZIV! Parlamentari ca-n codru: 127 de deputați și senatori PSD modifică substanțial Codul Silvic. Opoziția se revoltă: „Vor RADE TOT”

Un nou Cod Silvic își face drum prin Parlament. De data aceasta, este vorba despre un proiect amplu de modificare a codului în vigoare, inițiat de 127 de deputați și senatori PSD. Deși la nivel oficial, proiectul nu aparține Guvernului, printre inițiatori se numără mai mulți miniștri care sunt și parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Constantin Niță, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, și Rovana Plumb, ministrul Muncii.

Susținut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) și k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier național a jnepenișurilor, a perdelelor forestiere de protecție și a pășunilor.

În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier național este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare și de o suprafață de cel puțin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier național, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

„Dacă tu elimini (cele trei categorii – n.r.), în zona de câmpie s-a terminat cu perdelele forestiere. Există riscul de inundații, alunecări de teren…Este gândită numai în interes politic. Pot schimba oricând categoria de folosință a acelor terenuri. Vor rade tot, vor defrișa, pot face orice pe acele terenuri dacă sunt scoase de sub protecție silvică”, s-a revoltat senatorul PDL Marius Pașcan, contactat de gândul, unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai proiectului.

Nici fostul ministru al Apelor și Pădurilor nu consideră că o astfel de măsură este una benefică. Liberala Lucia Varga a precizat că suprafața fondului forestier va scădea dacă cele trei categorii de terenuri vor fi eliminate.

„A fost o competiție între Ministerul Agriculturii și cel al Mediului, dar s-a dorit scoaterea lor din terenul forestier. Pericolul este că fondul forestier național se va diminua mult, pot apărea și inundații și alunecări de teren după defrișări, este un risc și acesta. Vom avea mai puțin aer curat, mai puțină resursă de lemn pentru industrie”, a spus și Lucia Varga pentru gândul.

Pe de altă parte, ministrul Doina Pană a respins acuzațiile, spunând că nu este vorba despre o scoatere a acestor categorii de terenuri din fondul forestier, ci despre o eliminare a dublei definiri.

„Nu sunt scoase din fondul forestier național. La cum erau definite până acum, intrau și în categoria pădure, și în categoria fond forestier. Ori fondul forestier național înseamnă pădure și alte categorii. Și atunci a fost denumit numai o dată, era o dublă definire înainte”, a declarat Pană pentru gândul.

Extras din actualul Cod Silvic

(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier național include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare și plantațiile înființate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate și terenuri neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje și culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producție silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori și arbuști ornamentali și fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administrație silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului și producerii de furaje, terenuri date în folosință temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcții și curțile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri și căi forestiere de transport, spații industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
i) perdelele forestiere de protecție; – abrogat
j) jnepenișurile; – abrogat
k) pășunile împădurite cu consistența mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră. – abrogat

Mai mult, la același articol s-a mai operat o modificare substanțială. La litera g), actuala lege include în fondul forestier național și căile forestiere de transport, însă pesediștii au introdus un cuvânt-cheie: ferate. Astfel, vor rămâne în fondul forestier doar căile ferate forestiere, adică mocănițele, celelalte fiind excluse.

Atât jnepenișurile, cât și perdelele forestiere de protecție, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluție (legea 26/1996) ca făcând parte din „vegetația forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier național”, lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic, în 2008, aflat, în prezent, în vigoare.

PSD reduce obiectivul împăduririlor cu 1 milion de hectare

Potrivit legislației actuale, adoptată în 2008, România s-a angajat ca până în 2035 să împădurească o suprafață de două milioane de hectare, prin Programul național de împădurire. 

„Realizarea Programului național de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier național și a terenurilor cu destinație agricolă, în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a optimizării peisajului, a asigurării și creșterii recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicație, a digurilor și a malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale și strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafața de 2 milioane ha, până în anul 2035”, se arată în articolul 88, alineatul 3.

În opinia celor 127 de parlamentari PSD, această suprafață este nerealistă, așa că au înjumătățit-o, dar au redus și termenul până la care acest obiectiv trebuie atins. Doar un milion de hectare ar urma să fie împădurite până în 2030.

„Toate lucrurile astea e clar că vor conduce la defrișare și la scăderea suprafeței fondului forestier. Sub pretextul că fac un nou cod silvic pentru a proteja pădurile, ei diminuează suprafața pe care ar urma să o împădurească până în 2035, de la două milioane cum e prevăzut în actualul cod silvic. Noi nu facem altceva decât să susținem interesele politicianiste care vor duce la defrișări”, a adăugat senatorul Marius Pașcan.

În varianta ministrului Doina Pană, citând specialiștii care au lucrat la elaborarea noului cod silvic, a precizat că un milion de hectare este o cifră viabilă.

„În urma studiilor, specialiștii au spus că ar fi viabil doar un milion de hectare, nu două, să nu mergem pe niște cifre neviabile”, a precizat ministrul de resort.

Ocolul silvic RA-APPS

O altă modificare la actualul Cod Silvic oferă Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) dreptul de a-și constitui un ocol silvic propriu, fiind exceptat de la regulile privind suprafața terenurilor administrate (pentru câmpie 3.000 de hectare fond forestier, pentru zonele de deal – 5.000 de hectare și pentru munte – 7.000 de hectare).

„Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de doua tipuri:
a) ocoale silvice de stat – din structura Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva și din structura Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat , care administreaza fond forestier proprietate publică a statului și care sunt înființate de acestea„, se arată în propunerea de modificare a articolului 10, alineatul 2, litera a).

„Toată mascarada asta este o hoție care servește exclusiv clientelei politice a PSD-ului. Este aberant să dai dreptul RA-APPS la ocol silvic propriu, pentru ca cineva să aibă dreptul să administreze aceste terenuri trebuie să aibă niște calificări. Câtă vreme nu ai calificare, este absolut aberant. RA-APPS are o serie de terenuri în proprietate, unde există păduri, administrate în prezent de ocoalele silvice de care aparțin”, a mai spus pedelistul Pașcan.

Codul silvic, pe repede-nainte

Noul Cod Silvic a fost adoptat de Senat, miercuri, cu 92 de voturi „pentru”, fiind vorba despre o lege organică. Inițiativa legislativă a fost dezbătută și adoptată în procedură de urgență și va ajunge la Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, săptămâna viitoare.

Proiectul de act normativ a fost supus procedurii de urgență. Înregistrat la Senat la pe 3 iulie 2014, pe 16 septembrie a fost pus pe ordinea de zi a Biroului Permanent și, la nici 24 de ore, adoptat de prima cameră sesizată. Mai mult, raportul celor două comisii de specialitate, cea pentru agricultură și cea pentru mediu, a fost făcut public cu aproximativ două ore înaintea votului final. Proiectul de modificare a Codului silvic a primit aviz favorabil și de la Consiliul Legislativ, și din partea Guvernului.

După ce PSD a susținut, pe vremea guvernării USL, proiectul de Cod Silvic inițiat de fostul ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Lucia Varga, proiect care a fost respins de deputați ulterior, acum, în noua formulă a legii nu au fost păstrate principiile Luciei Varga.

Fostul ministru de resort a criticat proiectul PSD, acuzându-l pe Victor Ponta de duplicitate.

„Mă întreb cum poate conviețui premierul Victor Ponta cu deputatul Victor Ponta și mi-e și teamă să mă gândesc ce s-ar întâmpla, dacă ar exista și președintele Victor Ponta. Este evident că PSD nu are o viziune în domeniul silvic și că ocrotește interesele de partid. Duplicitatea lui Victor Ponta este evidentă și are drept scop girarea unui proiect de Cod Silvic care dă în continuare mână liberă jafului din pădurile României și care protejează mafia binecunoscută din acest domeniu”, a precizat Lucia Varga.