Finul lui Ponta vrea ca judecătorii din completul de 5 al Curții Supreme să decidă doar ÎN FAVOAREA INCULPAȚILOR. Comisia Juridică dă raport negativ

UPDATE: Comisia Juridică a Camerei Deputaților a decis cu unanimitate de voturi să dea raport negativ proiectului lui Marius Manolache, acesta votând și el contra propriului proiect. „Ați fost convingători”, s-a adresat el colegilor și oficialilor de la dezbatere, printre care s-au aflat Livia Stanciu, președinta ÎCCJ, Marius Tudose, președintele CSM, și un secretar de stat al Ministerului Justiției.

Marius Manolache a recunoscut, la interpelarea Liviei Stanciu, că a omis să ia în calcul cazurile de arestări preventive care se judecă la completele de 5.

Livia Stanciu i-a explicat lui Manolache că proiectul său ar întoarce organizarea sistemului judiciar la un vid legislativ prezent până în 2014, care a fost rezolvat. În plus, președinta instanței supreme i-a demonstrat deputatului PSD că propunerea sa încalcă Constituția.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

„Creează un privlegiu pentru cei judecați în primă instanță la ÎCCJ, față de ceilalți inculpați apelanți judecați în primă instanță în altă parte. Norma propusă de dvs e total neconstituțională și contravine art. 16 din Constituție – toți cetățenii sunt egali în fața legii”, a spus Livia Stanciu.

Președintele CSM Marius Tudose a cerut și el respingerea proiectului. „Din luna mai am dat un aviz negativ acestui proiect, pentru că afectează funcționarea justiției. Evident că este discriminatoriu și nu scapă de critica de constituțională. Rugămintea mea este să respingeți această propunere, pentru că nu se justifică. Cred că este favorabil tuturor persoanelor judecate în țara aceasta să aibă acces la dublul grad de jurisdicție”, a spus judecătorul Marius Tudose.

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a discutat astăzi o inițiativă legislativă a deputatului PSD Marius Manolache, depusă în luna iunie, prin care acesta propune ca judecătorii din completele de 5 de la instanța supremă să poată decide doar în favoarea inculpaților. Manolache, care a susținut că este finul lui Victor Ponta, cei doi lucrând în trecut împreună ca avocați, își justifică ideea prin faptul că ar exista un dublu grad de jurisdicție și că se ajunge în situația în care unii inculpați primesc o sentință de la instanța supremă – completul de 3, pentru ca mai apoi judecători de același rang cu aceștia să vină și să dea soluții diferite, în completul de 5.

Prim-ministrul Victor Ponta nu a dorit să comenteze astăzi inițiativa legislativă a lui Marius Manolache: „Am foarte mulți colegi, fiecare este major, nu trebuie să îmi ceară mie voie să facă ceva”.

Liviu Dragnea a reacționat și el luni față de inițiativa colegului său de partid: „Nu susținem un asemenea proiect de lege. Nu are, din punctul nostru de vedere și al meu, personal, nicio logică juridică. (…) Cu mine nu s-a consultat, sunt absolut convins că nici cu grupul în mod oficial. Cu partidul, cu atât mai puțin. (…) Regret foarte mult că a apărut o asemenea inițiativă legislativă”.

Dragnea a precizat că nu va încerca să discute cu Manolache despre oportunitatea acestui proiect, motivând că este în zadar: „Am mai vorbit și probabil că vorbim degeaba pe subiectele acestea”.

Proiectul legislativ al lui Marius Manolache mai prevede de asemenea înființarea unei secții în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care să se ocupe de „investigarea infracțiunilor săvârșite de procurori și judecători, altele decât cele date în competența DNA și DIICOT”.

„Completele de 5 judecători soluționează apelurile și cererile în cauzele judecate în prima instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție și judecă și în alte cauze date în competența lor prin lege, precum și ca instanță disciplinară. Apelul prevăzut la alineatul 1 (fraza anterioară – n.r.) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului”, se arată în proiectul de lege prin care Manolache dorește modificarea legii 304/2004, privind organizarea judiciară.

Completele de 5 judecători de la instanța supremă sunt cele unde ajung, în ultimă instanță, pentru verdicte definitive, aproape toate marile dosare de corupție care implică parlamentari sau miniștri. Chiar astăzi, când Comisia Juridică a Camerei Deputaților discută acest proiect, colegul de partid al lui Marius Manolache, fostul vicepremier Liviu Dragnea, a fost judecat de un complet de 5 judecători, în contestația la sentința din Dosarul Referendumul, în care Dragnea a primit un an de închisoare cu suspendare.

În motivarea proiectului de lege, Marius Manolache explică faptul că existența dublului grad de jurisdicție este prevăzută atât de Constituția României, cât și de tratatele internaționale, însă că acesta nu ar trebui să existe în cazul în care o persoană a fost judecată deja de cea mai înaltă instanță din sistemul judiciar, adică ÎCCJ, după cum arată Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această reglementare nu este prevăzută de legea românească, însă tratatele internaționale ar trebui să primeze, mai explică deputatul. Practic, explică Manolache, un complet al instanței supreme ajunge să schimbe sentințe date de un alt complet al aceleiași instanțe supreme în stat, prin judecători de același rang.

„Actuala reglementare creează posibilitatea unor situații, să le numim procesuale, de neacceptat. Astfel, să presupunem că într-o situație concretă, soluția pronunțată de către completul de 3 judecători este una de achitare. Parchetul declară recurs, iar acesta este admis cu majoritate de completul de 5 judecători, făcându-se două opinii separate, în sensul respingerii recursului. Într-o asemenea situație, se constată că dobândește autoritate de lucru judecat o hotărâre de condamnare dată de 3 judecători din 8, judecători de același rang și care funcționează în cadrul instanței supreme, adică în cadrul celei mai înalte jurisdicții în stat”, explică Manolache în motivarea proiectului său.

„În realitate, existența dublului grad de jurisdicție, din punct de vedere al consecințelor juridice, creează posibilitatea înrăutățirii/defavorizării situației persoanei judecate și deci funcționează în dauna persoanei deferită justiției”, mai arată Marius Manolache în motivare, referindu-se la faptul că existența dublului grad de jurisdicție este menit să dea posibilitatea unei persoane condamnate să îi fie revizuită sentința.

Președinta ÎCCJ Livia Stanciu a explicat însă, în cadrul Comisiei Juridice a Camerei, că norma europeană invocată de Manolache nu prevede o obligație, tocmai pentru a preveni situațiile când ar intra în conflict cu Constituția unei țări, așa cum se întâmplă în România.

„Dreptul prevăzut la dublul grad de jurisdicție poate face obiectul unei excepții. Subliniez acel poate, care nu arată o obligație. Nu este compatibilă cu norma constituțională. De aceea legiuitorul nu a instituit o obligație în acest text, ci o facultate, tocmai pentri ca norma convențională să fie compatibilă cu norma constituțională a unui stat și să nu creeze situații discriminatorii”, a explicat Livia Stanciu.

Marius Manolache este el însuși urmărit penal de procurorii DNA, în dosarul Realitatea Media. „Manolache Marius, în sarcina căruia s-a reținut că în calitate de avocat angajat de administratorul SC Strategies-Research-Investements SRL  ar fi semnat un contract de vânzare cumpărare acțiuni, contract ce conține mențiuni nereale cu privire la data încheierii, ulterior utilizat de alte persoane pentru a justifica modul de dobândire de către SC Strategies-Research-Investements SRL  a acțiunilor SC Realitatea Media SA”, se arată în comunicatul DNA. Manolache a respins acuzațiile, declarând că doar l-a reprezentat pe Cozmin Gușă în procedura de preluare a Realitatea TV.

Deputatul PSD este cel care a declarat pentru gândul, după ce a votat legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, că parlamentarii nu sunt egali cu restul oamenilor: „eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcționar public, care are o răspundere extraordinară și un cetățean normal, fie el muncitor, inginer, medic, șamd”.