Prima pagină » Știri politice » UPDATE | Florin Cîțu se declară optimist după întâlnirea cu Dacian Cioloș. Ce au decis cei doi lideri la negocierile pentru formarea unui nou Guvern

UPDATE | Florin Cîțu se declară optimist după întâlnirea cu Dacian Cioloș. Ce au decis cei doi lideri la negocierile pentru formarea unui nou Guvern

Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat, miercuri, că sunt șanse mari să fie refăcută Coaliția, după o primă discuție, cu liderul USR, în urma deciziei de flexibilizare a mandatului pentru formarea unui nou Guvern, respectiv după ce Nicolae Ciucă și-a depus mandatul de formare a unui Guvern minoritar cu UDMR și susținut de minorități. Liderul liberal urmează să aibe discuții cu PSD.

„Astăzi nimeni n-a cerut nimic, astăzi s-a discutat despre principii”, a spus Florin Cîțu, după ce a spus că s-a agreat pe principii de a reface Coaliția și s-a agreat că trebuie să fie un acord al Coaliției mult mai în detaliu și am vorbit de programul de guvernare, care ar trebui să fie în detaliu. El a spus că s-a discutat, de principiu, că președintele este de la PNL, dar nu s-au discutat nume de persoane.

„Putem să avem o majoritate”

„Sunt șanse mari (să se refacă Coaliția PNL – USR – UDMR – n.r.), eu am ieșit optimist de la această întâlnire”, a spus Florin Cîțu după discuțiile cu liderul USR, Dacian Cioloș.

Florin Cîțu a apreciat că e dreptul UDMR să propună un premier, iar dacă se decide ferm refacerea Coaliției, următorul pas este o întâlnire cu colegii maghiari.

„Ne-am uitat la cifre și am văzut că putem să avem o majoritate”, a spus Florin Cîțu.

Președintele Partidului Național Liberal a anunțase, miercuri dimineața, decizia PNL de la flexibiliza mandatul pentru formarea unui nou Guvern, astfel că încep discuțiile cu aleșii din formațiunile parlamentare democratice.

„Am flexibilizat mandatul, negociem cu forțele democratice din Parlamentul României. Acum ne vedem cu colegii de la USR și vedem, după discuții, cum mergem mai departe”, a declarat Florin Cîțu, la ieșirea de la sediul PNL.

El nu a fost însoțit de Nicolae Ciucă, care și-a depus mandatul pentru formarea unui Guvern minoritar PNL – UDMR, susținut de minorități, așa cum era în lista înregistrată sâmbătă la Parlament și care ar fi urmat să fie votată miercuri în plenul reunit.

Mandat de guvernare este în jurul PNL, cu un premier liberal

Rugat să comenteze poziția anunțată de USR, care nu îl vor premier, Florin Cîțu a răspuns: „Dar de ce această întrebare întrebare? Până la urmă este o discuție, mergem acolo să discutăm principii, vedem ce au de spus și colegii noștri. Este clar un pas important din partea noastră”.

Liderul PNL a spus că sunt câteva lucruri de la care liberalii nu abdică: programul de guvernare, care este „foarte important”, PNRR, care e deja negociat, „restul, discutăm”.

Întrebat dacă ar accepta aceeași miniștrii care au fost demiși de el – Stelian Ion a fost revocat, ceilalți miniștri și vicepremierul USR și-au depus demisiile – Florin Cîțu a spus: „Mergem să discutăm. O să vedem concluziile după ce discutăm”.

Liderul PNL a fost întrebat dacă, matematic, are șanse să treacă o coaliție cu USR-UDMR. „Aș vrea să calculați matematic, bineînțeles. O să vedeți că o să avem voturile necesare pentru a trece acest Guvern. De aceea, mergem să discutăm cu colegii noștri. ( O să discutați și cu PSD? – n.r.) Bineînțeles! Discutăm și cu ei, dar cu același mandat. Avem obiective clare în programul de guvernare. Am negociat cu Comisia Europeană reforme clare, de la care nu abdicăm. Nu o să permitem niciun fel de formă de populism, care să arunce în aer stabilitatea financiară a României. Avem acolo lucruri foarte clare pe care o să le negociem. Am spus foarte clar că mergem cu un mandat de guvernare în jurul PNL, ceea ce înseamnă premier de la PNL”, a spus Florin Cîțu.

Întrebat dacă rezultatul negocerilor va fi anunțat repede, el a spus: „Trebuie să dureze exact cât este nevoie pentru a avea o stabilitate și un Guvern, care să treacă România prin această perioadă”.

Florin Cîțu a confirmat că a discutat și cu președintele României pe tema negocierilor, dar nu a dat detalii din convorbire. „O să vă dau mai multe declarații când ne întoarcem. Acum, nu avem prea multe concluzii. (Președintele s-a opus unei colabărări cu PSD? – n.r.) „Avem un mandat al PNL, care a fost flexibilizat, de a negocia cu forțele politice democratice. Acum ne vedem cu USR, apoi o să ne vedem și cu cei de la PSD”, a spus liderul PNL.

El nu a răspuns la întrebarea privitoare la numele premierului, dacă Nicolae Ciucă, al doilea premier desemnat de Klaus Iohannis, mai e o opțiune.

Ce spun cifrele

Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri dimineața, că va cere mandat colegilor ca PSD să meargă la Cotroceni cu propunere de prim-ministru. „Matematica e o știință fixă”, a răspuns liderul PSD când a fost întrebat de ce s-a luat decizia de a veni cu o propunere de premier, spre deosebire de primele două runde de consultări. PSD are cele mai multe mandate, 157, în cele două Camerele ale Parlamentului. Pentru a putea fi învestit, Guvernul trebuie să primească cel puțin 234 de voturi, majoritatea din Legislativ, iar PNL, cu UDMR și minoritățile nu însumează acest număr de mandate. În urma retragerilor recente, 12, publicate. PNL mai are în Camera Deputaților 81 de membri în grupul parlamentar, conform datelor oficiale publicate pe site. Și de la Senat a părăsit grupul un liberal, Ion Iordache, rămânând 39 de membri.

Fostul președinte PNL, Ludovic Orban, a anunțat că liberalii care au părăsit și vor părăsit grupurile grupurile parlamentare nu vor vota un Guvern PNL-PSD, ci vor susține refacerea Coaliției de centru-dreapta. De la anunțul lui, și Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, s-a retras din grupul deputaților PNL, astfel că numărul membrilor liberali este mai mic.

Pentru a putea fi învestit, Guvernul are nevoie de 234 de voturi. Matematic, până acum:

  • PNL, împreună cu USR, UDMR și minoritățile ar avea 247 de voturi. În plus, o parte dintre 19 neafiliați ar vota cu Coaliția, după cum spunea Ludovic Orban.
  • PNL și PSD ar însuma 277 de voturi.

Grupuri parlamentare, conform listelor oficiale publicate pe site-urile celor două Camere:

Camera Deputaților:

  • PSD – 110 membri
  • PNL – 81 membri
  • USR – 55 membri
  • AUR – 30 membri
  • UDMR – 20 membri
  • Minorități – 18 membri
  • Neafiliaţi – 16 membri

Senat:

  • PSD – 47 membri
  • PNL – 39 membri
  • USR – 25 membri
  • AUR – 13 membri
  • UDMR – 9 membri
  • Neafiliaţi – 3 membri

Total formațiuni

  • PSD – 110+47=157
  • PNL – 81+39 = 120
  • USR – 55+25 = 80
  • AUR – 30+13 = 43
  • UDMR – 20+9=29
  • Minorități – 18
  • Neafiliați – 16+3 = 19

Ce zice Constituția

În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Confort art. 89 din Constituție, „ După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 octombrie, iar Cabinetul propus de primul premier desemnat, Dacian Cioloș, nu a întrunit voturile necesare la votul din plenul reunit din 2o octombrie.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:

ARTICOLUL 63 Durata mandatului

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

 

 

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele

Citește și