Prima pagină » Știri politice » FOTO. Juncker l-a pupat pe frunte pe Traian Băsescu în plenul Parlamentului. Reacțiile liderilor români

FOTO. Juncker l-a pupat pe frunte pe Traian Băsescu în plenul Parlamentului. Reacțiile liderilor români

11 mai 2017, 13:39, Știri politice

Departamentul Politic

FOTO. Juncker l-a pupat pe frunte pe Traian Băsescu în plenul Parlamentului. Reacțiile liderilor români

Galerie Foto 1

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker l-a pupat pe frunte pe fostul președinte Traian Băsescu în momentul în care a ajuns în plenul reunit al Parlamentului, acolo unde a ținut și un discurs în fața aleșilor.

Președintele Comisiei Europene s-a bucurat în momentul în care l-a văzut pe fostul șef de stat, a mers spre el, l-a prins cu ambele mîini de cap și l-a pupat pe frunte.

La ședința de plen au mai participat și foști șefi de guverne, printre care Adrian Năstase și Victor Ciorbea.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Jean-Claude Juncker, a declarat că România trebuie să poată deveni membră a Spațiului Schengen „cât mai curând posibil”, acesta fiind un loc „meritat” și „natural” pentru România.

Băsescu și Ponta, referiri la Năstase în plenul comun la care a participat Junker

Fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta s-au referit, joi, în plenul reunit al Parlametului, convocat pentru mesajul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la rolul lui Adrian Năstase în integrarea României în UE, și el prezent la eveniment.

„Toți avem ceva de povestit. Chiar și Adrian Năstase care a încheiat cu Guvernul lui negocierile de aderare”, și-a început Băsescu discursul, afirmația sa fiind primită cu apluze de unii parlamentari.

„Stați că n-am terminat, s-ar putea să nu mai aplaudați. Jean-Claude Juncker a semnat în numele UE Tratatul de Aderare. Este aici și premierul care a semnat Tratatul de Aderare, Călin Popescu-Tăriceanu, tot la 25 aprilie 2005 la Luxembrug. Și, cu voia dumneavoastră, și președintele. Să mulțumim lui Dumnezeu că suntem toți în viață după 12 ani”, a continuat Băsescu.

La sfârșitul evenimentului, a vorbit și fostul premier Victor Ponta, discursul său încheiind practic evenimentul.

„(…) Al doilea moment istoric de azi a fost acela în care domnul Băsescu a recunoscut rolul lui Adrian Năstase în integrarea noastră în UE”, a spus Ponta, de la tribuna plenului reunit.

Tăriceanu: Fantoma comunismului încă mai bântuie. Unii funcționari de la Bruxelles apreciază asta

La rândul său, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a ținut să sublinieze în ședința de plen despre faptul că în România încă mai bântuie fantoma comunismului, în cadrul instituțiilor de forță, iar unii funcționari de la Bruxelles apreciază asta.

„Statul se pune la dispoziția cetățenilor și se străduiește să ofere serviciile necesare unei vieți tot mai decente. Să recunoaștem că cele mai puține transformări le-a avut versantul represiv al statului, prin instituțiile de forță, prin parchete, prin destule curți de justiție, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea și procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârnește uimirea societății de câțiva ani este că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcționari de la Bruxelles.

Cel puțin atunci când tratează cu România, anumiți funcționari ai Comisie Europene par să fi pierdut știința părinților fondatori de a recunoaște și de a respinge derapajele autoritare și discreționare ale agențiilor represive ale statului. Noi care am trăit experiența totalitară, am învățat să nu confundăm represiunea nedreaptă și abuzul de putere cu statul de drept. N-ar trebui să lăsăm astăzi să cadă alte cortine, de data această de catifea, menite să opereze distincții în rândul statelor membre.Tocmai de aceea și pentru a evita ca insatisfacțiile să se difuzeze și să se acumuleze în societate, este nimerit să ne întoarcem în căutarea inspirației la gândirea părinților fondatori”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Acesta a mai declarat că la 60 de ani de la formarea comunităților europene și la 10 ani de la integrarea României, „e cazul să constatăm că speranțele pe care națiunile occidentale și le-au pus în procesul de constituire europeană s-au dovedit prin excepție cel mai bun sfat pe care popoarele Europei l-au primit vreodată.

Dragnea, de acord cu Juncker: Scopul Uniunii e de a reduce decalajele și de a diminua diferențele

Președintele PSD, Liviu Dragnea a declarat, în cadrul ședinței de plen reunit în care a fost prezent și șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că românii susțin o Uniune unită, iar scopul acesteia e de a reduce decalajele dintre state.

„Românii au privit mereu către Uniune ca un model de succes, în care drepturile omului sunt respectate, ca un model politic și social care generează respect și solidaritate. (…) S-a vorbit de necesitatea de a prezerva pacea. S-a vorbit de reducererea decalajelor dintre state. Acestea au fost stabilite atunci de părinții Uniunii. Motivele sunt actuale și azi. Se regăsesc și în declarația de la Roma. Cred că scopul Uniunii, cum a fost văzut de părinții acestei construcții, e de a reduce decalajele și de a diminua diferențele pentru ca Uniunea să meargă în același ritm și intensitate. Prin diferența de ritm și intensitate, înțeleg că cei care sunt mai în urma trebuie ajutată. Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Trebuie să fim o uniune indivizibilă, e o Uniune pe care o vor și românii”, a declarat Liviu Dragnea, în timpul ședinței de plen reunit la care a participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Dragnea a mai spus că Româna a avut un drum anevoios în cei 10 ani de stat membru al Uniunii Europene, dar a ajuns să fie printre primele, în ultimii ani, în ceea ce privește rata de creștere economică.

Turcan: România nu poate susține o abordare a cercurilor concentrice, o Europă cu mai multe viteze

Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, joi, că România nu poate susține o abordare a cercurilor concentrice sau a unei Europe cu mai multe viteze, afirmând că, în țară, principalul clivaj este între cei care sprijină combaterea corupției și cei care se opun progreselor în domeniu.

„România nu poate susține o abordare a cercurilor concentrice sau a unei Europe a vitezelor multiple. Riscurile implicate de această abordare politică sunt evidente diviziune, falii de dezvoltare economică pe ambele axe.(…)”, a declarat președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, în cadrul ședinței de plen reunit în care a fost prezent și șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Raluca Turcan a afirmat că, în România, principalul clivaj este între cei care sprijină combaterea corupției și cei care se opun progreselor în domeniu.

„Așteptarea cetățenilor români este aceeași cu a tuturor cetățenilor europeni Integritate, transparență și eficiență în viața publică. Aceste principii stau la temelia încrederii între cetățeni și clasa politică în Uniunea Europeană și în România. Ele sunt parte integrantă a proiectului european dorit de toți cetățenii români, de sute de mii dintre ei. I-ați văzut în stradă, apărându-și drepturile de cetățeni europeni Aceștia inspiră România, dau glas poporului român ca parte integrantă a proiectului european, un proiect solid și unit”, susținut președintele interimar al PNL.