Liderul UDMR Gyorgy Frunda nu crede că reprezentanții Uniunii vor avea câștig de cauză la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, la care vor să conteste respingerea de către Comisia Europeană a Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) pentru protecția minorităților naționale.
„Cred că nici la tribunalul de la Luxemburg nu vom câștiga. Că nu e de competența lor”, a spus Frunda, sâmbătă, în fața delegaților la Consiliul Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR de la Târgu Mureș.
Ulterior, el a argumentat, în fața presei, prin faptul că într-adevăr Comisia Europeană nu are competențe privind inițiativa depusă.
„Eu am spus-o și la Congresul UDMR, atunci când se strângeau semnături pentru această inițiativă europeană: este un gest politic, este normal și problema trebuie ținută în gândirea politică. Dar pe competențele actuale ale Uniunii Europene, potrivit Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană nu are astfel de competențe. Și de asta CE a respins această inițiativă, adică nu a respins-o pe fond, nici nu a discutat-o, ci a spus că nu este de competența ei, nu o poate discuta. Această decizie a CE vor s-o atace UDMR și FUEN la Tribunalul de la Luxemburg, care judecă procesele legate de interpretarea tratatelor. Cred că nu avem șanse, pentru că, dacă citim cu atenție atribuțiile, nu este într-adevăr atribuția CE”, a declarat Gyorgy Frunda.
El a arătat că există „alte arme politice și juridice” care pot fi folosite pentru promovarea acestei inițiative, prin discuții la nivelul Parlamentului European, „la o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona” sau la Consiliul Europei.
„Ce trebuie făcut? Trebuie ca reprezentanții noștri în PE, alți membri ai PE să discute această problemă la nivelul grupurilor parlamentare, la nivelul comisiilor de specialitate, ca la o eventuală modificare a Tratatului de la Lisabona să se discute această problemă. Și atunci se va putea rezolva și ea, dar până atunci cred că locul în care aceste probleme pot și trebuie discutate este Consiliul Europei, care are astfel de atribuții și care a dovedit în ultimii 15 ani, de când există tribunalul de la Strasbourg, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, că rezolvă astfel de probleme”, a spus el.
Frunda a adăugat că nu știe când ar putea avea loc modificarea Tratatului menționat, dar este evident că doar după alegerile europene se va discuta acest lucru.
„Nu e niciun secret pentru nimeni că cancelarul Germaniei discută de o Europă federală, care are mult mai multe susțineri. Pentru a face astfel de lucruri, ai nevoie de modificarea tratatului”, a mai spus Gyorgy Frunda.
El a arătat că în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei există posibilitatea adoptării unor astfel de rezoluții.
„Una a fost a mea, care am propus să fie o anexă, numărul 15, la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care spre surpriza și a mea a fost adoptată cu o majoritate de două treimi, unde toate drepturile pe care le auziți acum – autonomie teritorială, autonomie culturală, drepturi politice și administrative – au fost acceptate. Altă problemă e cum se aplică. Dacă am o armă politică și juridică pe care o pot folosi, de ce n-o folosesc? De ce caut să inventez altă armă? De asta cred că cele două lucruri trebuie să se îmbine”, a conchis Frunda.
În septembrie, Comisia Europeană a respins Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) pentru protecția minorităților naționale – Minority SafePack, UDMR considerând că este o decizie politică și anunțând că ar putea propune contestarea acesteia la Curtea Europeană de Justiție.
Inițiativa Cetățenească Europeană pentru protecția minorităților „Minority SafePack” – prin care reprezentanți a 96 de minorități din Europa, membre ale Uniunii Federale a Naționalităților din Europa (FUEN), solicitau aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind problematica minorităților – a fost prezentată de UDMR în luna mai.
Vicepreședintele politic al UDMR Borbely Laszlo spunea atunci că cele șase tematici din „Minority SafePack” sunt: „Limbile regionale sau minoritare, educație, cultură și diversitate culturală”, „Politica de dezvoltare regională”, „Participarea și implicarea societății civile”, „Egalitate și anti-discriminare”, „Media audio-vizuală și conținutul digital” și „Sprijin pentru comunitățile minorităților naționale”.